Deşi nu face deloc concesii gustului comun, Ian McEwan e o vedetă internaţională a literaturii, onorat cu mari premii, ecranizat şi vândut în milioane de exemplare. Dovadă că există (încă?) o mulţime de oameni educaţi în tradiţia marii literaturi de dincolo de mode şi care pot aprecia subtilitatea şi originalitatea în arta romanescă a transfigurării realului. Desigur, aprecierea nu e consensuală. Unele dintre cărţile lui publicate până acum - 13 romane şi 3 culegeri de povestiri, mai toate traduse şi la noi, la Polirom - au generat dispute între comentatori. Asta fiindcă în miezul lor stau subiecte controversate, de la euthanasie la încălzirea globală şi de la relaţiile familiale şi erotice din timpul nostru la poziţia intelectualului în societate. Sunt teme ale ştiinţelor exacte şi ale disciplinelor aşa-numite umaniste, popularizate de mass-media în forme kitschoase. Ceea ce-l face pe McEwan un maestru e arta narativă prin care răsfrânge aceste teme în conştiinţa, emoţiile şi modul de a acţiona ale individului. Romanul pe care vi-l recomand azi incită pe tot parcursul curiozitatea. Fireşte, are şi el o temă general-preocupantă, adecvarea sistemelor judiciare bazate pe raţionalitate la cazurile particulare, dar personajele şi relaţiile dintre ele sunt atât de tensionat-fascinante, încât te înhaţă şi îţi ţin mintea ciulită până la sfârşit. Ca şi în alte romane ale sale, şi aici apar situaţii care nasc dileme morale, alternative inacceptabile în general dar care sunt luate în calcul din respect pentru libertatea de opţiune a omului. Sursa de inspiraţie e un caz real: familia unui copil grav bolnav a refuzat transfuziile salvatoare, interzise de religia lor. Personajul principal, Fiona Maye, specializată în Dreptul Familiei, e judecătoare la Înalta Curte de Justiţie. Această femeie "în fragedă bătrâneţe" la 59 de ani, care şi-a sacrificat bucuria maternităţii şi vocaţia de pianistă pentru ambiţia carierei, trăieşte o criză intimă. După decenii de căsnicie solidă în rutina ei afectivă, soţul universitar îi mărturiseşte nevoia de a-şi intensifica existenţa printr-o relaţie cu o femeie tânără. Această sinceritate, lezantă pentru demnitatea Fionei, duce la o despărţire temporară care-i relevă judecătoarei perspectiva singurătăţii. Pentru a-şi depăşi criza conjugală, Fiona se dedică soluţionării unui caz dificil. Adam Henry, un băiat superinteligent, face parte din secta "Martorii lui Iehova" şi, cum n-a împlinit încă 18 ani, părinţii lui refuză tratamentul ce l-ar salva de la moarte. Spitalul la care e internat pentru leucemie are nevoie de o hotărâre a Înaltei Curţi pentru a-i face transfuzii, împotriva voinţei lui şi a familiei. Cum adolescentul se apropie de majorat, Fiona îl vizitează la spital, pentru a se convinge că acesta înţelege consecinţele refuzării tratamentului. Îndoctrinat de comunitatea religioasă în care a crescut şi cu tentaţia puştească de a deveni un martir, Adam respinge argumentele raţionale ale judecătoarei. Verdictul ei va fi însă în favoarea şansei de vindecare, pentru tratament. Adam cel salvat se va dezice de fanatismul religios şi va căpăta un soi de dependenţă afectivă faţă de cea căreia îi datorează viaţa. Delicateţea relaţiei între tânărul Adam şi bătrâna Fiona dă naştere unor pagini de mare frumuseţe literară. Nu vă povestesc mai mult, ca să nu vă ciuntesc plăcerea de a descoperi ce scriitor extraordinar e Ian McEwan şi cât de mult contează principiile în justiţia britanică. Ţin însă să vă asigur că traducerea lui Dan Croitoru e fluentă şi că şi-a însoţit textul cu toate notele lămuritoare. A mers cu deja cunoscuta lui acribie până la consultarea unui specialist pentru termenii şi situaţiile din domeniul juridic. Asemenea traduceri îngrijite din autori de prima mână să tot citim.
Selecţia "FORMULA AS"
* Ian McEwan, "Legea copiilor", traducere şi note de Dan Croitoru, Editura Polirom (tel. 0232/21.74.40), 216 p.
Deşi nu face deloc concesii gustului comun, Ian McEwan e o vedetă internaţională a literaturii, onorat cu mari premii, ecranizat şi vândut în milioane de exemplare. Dovadă că există (încă?) o mulţime de oameni educaţi în tradiţia marii literaturi de dincolo de mode şi care pot aprecia subtilitatea şi originalitatea în arta romanescă a transfigurării realului. Desigur, aprecierea nu e consensuală. Unele dintre cărţile lui publicate până acum - 13 romane şi 3 culegeri de povestiri, mai toate traduse şi la noi, la Polirom - au generat dispute între comentatori. Asta fiindcă în miezul lor stau subiecte controversate, de la euthanasie la încălzirea globală şi de la relaţiile familiale şi erotice din timpul nostru la poziţia intelectualului în societate. Sunt teme ale ştiinţelor exacte şi ale disciplinelor aşa-numite umaniste, popularizate de mass-media în forme kitschoase. Ceea ce-l face pe McEwan un maestru e arta narativă prin care răsfrânge aceste teme în conştiinţa, emoţiile şi modul de a acţiona ale individului. Romanul pe care vi-l recomand azi incită pe tot parcursul curiozitatea. Fireşte, are şi el o temă general-preocupantă, adecvarea sistemelor judiciare bazate pe raţionalitate la cazurile particulare, dar personajele şi relaţiile dintre ele sunt atât de tensionat-fascinante, încât te înhaţă şi îţi ţin mintea ciulită până la sfârşit. Ca şi în alte romane ale sale, şi aici apar situaţii care nasc dileme morale, alternative inacceptabile în general dar care sunt luate în calcul din respect pentru libertatea de opţiune a omului. Sursa de inspiraţie e un caz real: familia unui copil grav bolnav a refuzat transfuziile salvatoare, interzise de religia lor. Personajul principal, Fiona Maye, specializată în Dreptul Familiei, e judecătoare la Înalta Curte de Justiţie. Această femeie "în fragedă bătrâneţe" la 59 de ani, care şi-a sacrificat bucuria maternităţii şi vocaţia de pianistă pentru ambiţia carierei, trăieşte o criză intimă. După decenii de căsnicie solidă în rutina ei afectivă, soţul universitar îi mărturiseşte nevoia de a-şi intensifica existenţa printr-o relaţie cu o femeie tânără. Această sinceritate, lezantă pentru demnitatea Fionei, duce la o despărţire temporară care-i relevă judecătoarei perspectiva singurătăţii. Pentru a-şi depăşi criza conjugală, Fiona se dedică soluţionării unui caz dificil. Adam Henry, un băiat superinteligent, face parte din secta "Martorii lui Iehova" şi, cum n-a împlinit încă 18 ani, părinţii lui refuză tratamentul ce l-ar salva de la moarte. Spitalul la care e internat pentru leucemie are nevoie de o hotărâre a Înaltei Curţi pentru a-i face transfuzii, împotriva voinţei lui şi a familiei. Cum adolescentul se apropie de majorat, Fiona îl vizitează la spital, pentru a se convinge că acesta înţelege consecinţele refuzării tratamentului. Îndoctrinat de comunitatea religioasă în care a crescut şi cu tentaţia puştească de a deveni un martir, Adam respinge argumentele raţionale ale judecătoarei. Verdictul ei va fi însă în favoarea şansei de vindecare, pentru tratament. Adam cel salvat se va dezice de fanatismul religios şi va căpăta un soi de dependenţă afectivă faţă de cea căreia îi datorează viaţa. Delicateţea relaţiei între tânărul Adam şi bătrâna Fiona dă naştere unor pagini de mare frumuseţe literară. Nu vă povestesc mai mult, ca să nu vă ciuntesc plăcerea de a descoperi ce scriitor extraordinar e Ian McEwan şi cât de mult contează principiile în justiţia britanică. Ţin însă să vă asigur că traducerea lui Dan Croitoru e fluentă şi că şi-a însoţit textul cu toate notele lămuritoare. A mers cu deja cunoscuta lui acribie până la consultarea unui specialist pentru termenii şi situaţiile din domeniul juridic. Asemenea traduceri îngrijite din autori de prima mână să tot citim.
Deşi nu face deloc concesii gustului comun, Ian McEwan e o vedetă internaţională a literaturii, onorat cu mari premii, ecranizat şi vândut în milioane de exemplare. Dovadă că există (încă?) o mulţime de oameni educaţi în tradiţia marii literaturi de dincolo de mode şi care pot aprecia subtilitatea şi originalitatea în arta romanescă a transfigurării realului. Desigur, aprecierea nu e consensuală. Unele dintre cărţile lui publicate până acum - 13 romane şi 3 culegeri de povestiri, mai toate traduse şi la noi, la Polirom - au generat dispute între comentatori. Asta fiindcă în miezul lor stau subiecte controversate, de la euthanasie la încălzirea globală şi de la relaţiile familiale şi erotice din timpul nostru la poziţia intelectualului în societate. Sunt teme ale ştiinţelor exacte şi ale disciplinelor aşa-numite umaniste, popularizate de mass-media în forme kitschoase. Ceea ce-l face pe McEwan un maestru e arta narativă prin care răsfrânge aceste teme în conştiinţa, emoţiile şi modul de a acţiona ale individului. Romanul pe care vi-l recomand azi incită pe tot parcursul curiozitatea. Fireşte, are şi el o temă general-preocupantă, adecvarea sistemelor judiciare bazate pe raţionalitate la cazurile particulare, dar personajele şi relaţiile dintre ele sunt atât de tensionat-fascinante, încât te înhaţă şi îţi ţin mintea ciulită până la sfârşit. Ca şi în alte romane ale sale, şi aici apar situaţii care nasc dileme morale, alternative inacceptabile în general dar care sunt luate în calcul din respect pentru libertatea de opţiune a omului. Sursa de inspiraţie e un caz real: familia unui copil grav bolnav a refuzat transfuziile salvatoare, interzise de religia lor. Personajul principal, Fiona Maye, specializată în Dreptul Familiei, e judecătoare la Înalta Curte de Justiţie. Această femeie "în fragedă bătrâneţe" la 59 de ani, care şi-a sacrificat bucuria maternităţii şi vocaţia de pianistă pentru ambiţia carierei, trăieşte o criză intimă. După decenii de căsnicie solidă în rutina ei afectivă, soţul universitar îi mărturiseşte nevoia de a-şi intensifica existenţa printr-o relaţie cu o femeie tânără. Această sinceritate, lezantă pentru demnitatea Fionei, duce la o despărţire temporară care-i relevă judecătoarei perspectiva singurătăţii. Pentru a-şi depăşi criza conjugală, Fiona se dedică soluţionării unui caz dificil. Adam Henry, un băiat superinteligent, face parte din secta "Martorii lui Iehova" şi, cum n-a împlinit încă 18 ani, părinţii lui refuză tratamentul ce l-ar salva de la moarte. Spitalul la care e internat pentru leucemie are nevoie de o hotărâre a Înaltei Curţi pentru a-i face transfuzii, împotriva voinţei lui şi a familiei. Cum adolescentul se apropie de majorat, Fiona îl vizitează la spital, pentru a se convinge că acesta înţelege consecinţele refuzării tratamentului. Îndoctrinat de comunitatea religioasă în care a crescut şi cu tentaţia puştească de a deveni un martir, Adam respinge argumentele raţionale ale judecătoarei. Verdictul ei va fi însă în favoarea şansei de vindecare, pentru tratament. Adam cel salvat se va dezice de fanatismul religios şi va căpăta un soi de dependenţă afectivă faţă de cea căreia îi datorează viaţa. Delicateţea relaţiei între tânărul Adam şi bătrâna Fiona dă naştere unor pagini de mare frumuseţe literară. Nu vă povestesc mai mult, ca să nu vă ciuntesc plăcerea de a descoperi ce scriitor extraordinar e Ian McEwan şi cât de mult contează principiile în justiţia britanică. Ţin însă să vă asigur că traducerea lui Dan Croitoru e fluentă şi că şi-a însoţit textul cu toate notele lămuritoare. A mers cu deja cunoscuta lui acribie până la consultarea unui specialist pentru termenii şi situaţiile din domeniul juridic. Asemenea traduceri îngrijite din autori de prima mână să tot citim.
Alte articole din acest numar
- Selecţia "FORMULA AS"
- Stânjeniştea
- CRINA MARDARE - "Încerc să mă bucur de viaţă. Fug de tristeţe cu toată puterea"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
