PERISCOP

Dădaca faraonului

Această statuie egipteană, excepţională prin ca­litatea şi prin personajul pe care îl re­prezintă, a fost dezgropată la nord de Cairo. Se pare că este vorba despre doica unui fa­raon, ţinând în braţe patru copii. Ele­mentele stilistice ale sculpturii o apropie de Noul Imperiu (1580-1085 î.Hr.).

Record de sinucidere în Asia

Conform unui studiu întreprins de epidemiologii de la Institutul Mondial al Sănătăţii şi de la Universitatea Harvard (SUA), rata sinuciderii este de trei ori mai mare în China (30 de cazuri la 100.000 de decese) şi în alte ţări asiatice, cum ar fi Sri Lanka, Taiwan, decât în ţările occidentale. Carac­te­risticile fenomenului sunt diferite. Astfel, China este singura ţară unde femeile se sinucid mai des decât bărbaţii şi unde acest lucru se întâmplă de trei ori mai des la ţară decât la oraş. Tendinţa este greu de ex­pli­cat. Ea pare în contradicţie cu teoriile admise asupra sinuciderii (frecvenţa maladiilor mintale, rolul ur­ba­nizării etc.). Au mai fost avansate şi alte posibile motive: presiunea socială, mai ales asupra femeilor, relativa acceptare a sinuciderii în tradiţia chineză, ba chiar şi scăparea de sărăcie.

Întâlnire cu amazoanele

Se pare că vechii greci n-au visat: printre sălba­ticii cavaleri veniţi din stepe, cu care s-au luptat, se aflau şi femei. Mormintele (din secolele al V-lea şi al III-lea î.Hr.) care au fost descoperite de curând în Rusia, în regiunea Donului, conţin atât corpuri de bărbaţi, cât şi de femei, înconjurate de arme - arcuri cu săgeţi, săbii, pumnale - care au folo­sit la luptă şi la vânătoare. Au mai fost descoperite şi alte obiecte, printre care şi oglinzi, care apar­ţineau cu siguranţă femeilor. Chiar şi conducătorii no­ma­zilor din stepe erau femei, îngro­pate cu aceeaşi pom­­pă ca şi omologii lor masculini. Is­to­ricii cred că aces­te grupuri "mixte" de lup­tători nomazi existau de mult timp. Ele formau o societate impo­sibil de în­ţeles pentru greci, mai de­grabă mi­so­gini şi călăreţi me­diocri, ali­­mentând mitologia acestora, care i-a asimi­lat cu centaurii şi amazoanele - "uciga­şe de băr­baţi" în greacă.

Muzica şi matematica

Pentru a fi buni la matematică, cântaţi la pian. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de Gordon Shaw şi Frances Rauscher de la Univer­si­tatea din California (SUA). Aceştia au supus patru gru­puri de copii în vârstă de 3-4 ani, la teste de com­paraţie şi de recunoaştere a formelor (funcţii mintale legate de aptitudinile matematice). Înainte de a da testul, trei dintre cele patru grupuri fuseseră iniţiate timp de şase luni (câte zece minute pe zi), fie în do­meniul pianului, fie în informatică. Cel de-al patrulea grup nu a urmat niciun fel de iniţiere. Cei care au studiat pianul au ob­ţinut re­zul­tate net su­perioare ce­lor­lalţi. Du­pă pă­rerea cer­­ce­tă­­to­rilor, aceasta de­monstrează că pregătirea la pian creşte nu­mărul de co­nexiuni între neuroni în zona cerebrală solicitată în tipul de raţionament de care depinde învăţarea mate­ma­ticii.

Şi păsările au "amprente"

Zoologii belgieni au consta­tat de curând, că fa­mi­lia biolo­gi­că din care face parte o pasăre se poate identifica cu ajutorul unei simple pene. Microscopul elec­tro­nic a re­le­vat faptul că structura pe­nelor este diferită de la o familie la alta, suprafaţa lor fiind aco­pe­rită de goluri şi excres­cenţe care for­mează urme di­ferite, la fel ca am­pren­tele ome­neşti, care com­por­tă ca­rac­te­ristici dife­rite la fie­care individ. Oa­menii de ştiinţă nu au exa­mi­nat până în prezent decât câ­teva sute de specii de păsări cunos­cute dintre cele 9000 exis­tente. Dar se pare că siste­mul este fiabil.