PERISCOP

Redactia
Dădaca faraonului

Această statuie egipteană, excepțională prin ca­litatea și prin personajul pe care îl re­prezintă, a fost dezgropată la nord de Cairo. Se pare că este vorba despre doica unui fa­raon, ținând în brațe patru copii. Ele­mentele stilistice ale sculpturii o apropie de Noul Imperiu (1580-1085 î.Hr.).

Record de sinucidere în Asia

Conform unui studiu întreprins de epidemiologii de la Institutul Mondial al Sănătății și de la Universitatea Harvard (SUA), rata sinuciderii este de trei ori mai mare în China (30 de cazuri la 100.000 de decese) și în alte țări asiatice, cum ar fi Sri Lanka, Taiwan, decât în țările occidentale. Carac­te­risticile fenomenului sunt diferite. Astfel, China este singura țară unde femeile se sinucid mai des decât bărbații și unde acest lucru se întâmplă de trei ori mai des la țară decât la oraș. Tendința este greu de ex­pli­cat. Ea pare în contradicție cu teoriile admise asupra sinuciderii (frecvența maladiilor mintale, rolul ur­ba­nizării etc.). Au mai fost avansate și alte posibile motive: presiunea socială, mai ales asupra femeilor, relativa acceptare a sinuciderii în tradiția chineză, ba chiar și scăparea de sărăcie.

Întâlnire cu amazoanele

Se pare că vechii greci n-au visat: printre sălba­ticii cavaleri veniți din stepe, cu care s-au luptat, se aflau și femei. Mormintele (din secolele al V-lea și al III-lea î.Hr.) care au fost descoperite de curând în Rusia, în regiunea Donului, conțin atât corpuri de bărbați, cât și de femei, înconjurate de arme - arcuri cu săgeți, săbii, pumnale - care au folo­sit la luptă și la vânătoare. Au mai fost descoperite și alte obiecte, printre care și oglinzi, care apar­țineau cu siguranță femeilor. Chiar și conducătorii no­ma­zilor din stepe erau femei, îngro­pate cu aceeași pom­­pă ca și omologii lor masculini. Is­to­ricii cred că aces­te grupuri "mixte" de lup­tători nomazi existau de mult timp. Ele formau o societate impo­sibil de în­țeles pentru greci, mai de­grabă mi­so­gini și călăreți me­diocri, ali­­mentând mitologia acestora, care i-a asimi­lat cu centaurii și amazoanele - "uciga­șe de băr­bați" în greacă.

Muzica și matematica

Pentru a fi buni la matematică, cântați la pian. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de Gordon Shaw și Frances Rauscher de la Univer­si­tatea din California (SUA). Aceștia au supus patru gru­puri de copii în vârstă de 3-4 ani, la teste de com­parație și de recunoaștere a formelor (funcții mintale legate de aptitudinile matematice). Înainte de a da testul, trei dintre cele patru grupuri fuseseră inițiate timp de șase luni (câte zece minute pe zi), fie în do­meniul pianului, fie în informatică. Cel de-al patrulea grup nu a urmat niciun fel de inițiere. Cei care au studiat pianul au ob­ținut re­zul­tate net su­perioare ce­lor­lalți. Du­pă pă­rerea cer­­ce­tă­­to­rilor, aceasta de­monstrează că pregătirea la pian crește nu­mărul de co­nexiuni între neuroni în zona cerebrală solicitată în tipul de raționament de care depinde învățarea mate­ma­ticii.

Și păsările au "amprente"

Zoologii belgieni au consta­tat de curând, că fa­mi­lia biolo­gi­că din care face parte o pasăre se poate identifica cu ajutorul unei simple pene. Microscopul elec­tro­nic a re­le­vat faptul că structura pe­nelor este diferită de la o familie la alta, suprafața lor fiind aco­pe­rită de goluri și excres­cențe care for­mează urme di­ferite, la fel ca am­pren­tele ome­nești, care com­por­tă ca­rac­te­ristici dife­rite la fie­care individ. Oa­menii de știință nu au exa­mi­nat până în prezent decât câ­teva sute de specii de păsări cunos­cute dintre cele 9000 exis­tente. Dar se pare că siste­mul este fiabil.