O maşină de făcut bani
* Gates nu e bogat, ci inimaginabil de bogat. Dacă ar hotărî să nu mai muncească o secundă de acum încolo, ar avea, ca "bani de buzunar", o sumă zilnică de 7 milioane de dolari. Asta, dacă miliardarul, care anul acesta împlineşte 60 de ani, ar trăi încă 30. Altfel, ar trebui să facă eforturi şi mai mari pentru a cheltui cele 79,1 miliarde pe care le deţine în prezent. "Maşina de făcut bani" Bill Gates continuă să funcţioneze ca unsă, producând în fiecare secundă 250 de dolari, mai mult decât salariul minim pe economie din România. În termeni de business, dacă i se întâmplă să-i cadă din portofel o bancnotă de 100 de dolari, nu e profitabil pentru Gates să o ridice. Ar dura numai o secundă. Însă, dacă ar investi aceeaşi secundă în muncă, ar câştiga de două ori şi jumătate pe-atât, rămânând cu un profit de 150 de dolari. În plus, conturile lui Bill Gates sunt atât de pline, încât ar putea face fericită întreaga populaţie a planetei, dacă ar decide să-şi împartă averea. L-ar ţine punga să dăruiască fiecăruia dintre cei 7 miliarde de pământeni câte 10 dolari. Doar aşa ar ajunge la fundul sacului.
27 de milioane de dolari pentru România
* Putred de bogat, miliardarul nu-şi lasă banii să "putrezească" în conturi. Sunt bine cunoscute actele de caritate ale fundaţiei "Bill şi Melinda Gates", prin care cei doi soţi au donat de-a lungul timpului mai mult de 28 de miliarde de dolari. Dar mai puţine se ştiu despre activitatea fundaţiei în România. 27 de milioane de dolari din averea omului care a informatizat planeta au ajuns în ultimii ani în peste 2.000 de sate româneşti, pentru care "informatizare" părea un cuvânt dintr-o altă limbă înainte să vină aici banii lui Gates. Donaţia omului de afaceri a fost folosită pentru a aduce bibliotecile româneşti de la ţară în pas cu vremurile, prin folosirea calculatorului şi acces gratuit la internet.
O carte mai scumpă ca un avion
* Cartea e una dintre marile pasiuni ale lui Bill Gates. În reşedinţa miliardarului există o bibliotecă uriaşă, în care se găsesc exemplare rare. Piesa de rezistenţă este Codexul Leicester, al lui Leonardo da Vinci, un manuscris din secolul al XV-lea, pentru achiziţionarea căruia Gates nu s-a uitat la bani. Ai parte, ai şi carte. 30,8 milioane de dolari l-a costat pe omul de afaceri american râvnitul document, mai mult decât avionul personal pentru care a plătit cu zece milioane mai puţin. Dar Bill Gates ar fi dispus să facă sacrificii financiare mult mai mari din dragoste pentru artă, dacă ar fi să-l credem pe cuvânt. Una dintre cele mai surprinzătoare declaraţii pe care le-a făcut vreodată a fost că, dacă ar trebui să aleagă între a-şi păstra averea şi a salva Codexul dintr-un incendiu, ar alege să rămână cu 0 bani în cont, dar cu manuscrisul lui da Vinci în braţe.
Un miliardar fără diplomă
* Alături de Steve Jobs (fondatorul Apple) şi de Mark Zuckerberg (creatorul Facebook), Bill Gates se numără printre oamenii de succes, care au avut parte şi fără carte. După doi ani de studii la Harvard, a renunţat la cursuri, considerând că se poate dezvolta mai mult prin Microsoft-ul de curând înfiinţat. Şi-a promis lui şi profesorilor de la Harvard că va deveni milionar înainte să împlinească 30 de ani. Până la 31, avea să ajungă nu milionar, ci miliardar. Pentru promisiunea respectată, dar mai ales pentru revoluţia pe care a adus-o în informatică, Universitatea Harvard i-a acordat ulterior titlul de doctor miliardarului fără diplomă de licenţă. Doctoratul onorific l-a ajutat pe Gates să-şi îndeplinească o altă veche promisiune făcută tatălui său, că într-o bună zi, îşi va obţine şi diploma de Harvard. Deşi a sărit etape, alegând să părăsească şcoala mai devreme decât alţii, fondatorul Microsoft a fost un elev şi un student de nota zece. "Fii amabil cu tocilarii, sunt şanse mari ca într-o zi să lucrezi pentru unul dintre ei". Aşa sună un sfat al lui Bill Gates, dintr-un cunoscut discurs ţinut în faţa unor elevi de liceu.
Rivalităţi şi amiciţii
* În afară de abandonarea facultăţii, pe Gates îl mai leagă ceva de Mark Zuckerberg şi Steve Jobs: prietenia. În cazul lui Jobs, ea a fost întreruptă de moartea dramatică a preşedintelui Apple, în 2011. Amici foarte buni, în anii '80 Bill şi Steve obişnuiau să iasă împreună la întâlniri, cu iubitele pe care le aveau atunci. Odată cu succesul în afaceri, fiecare s-a transformat pentru celălalt în principalul competitor, iar vorbele grele nu au întârziat să apară. Jobs a declarat despre Gates că e o persoană "lipsită de imaginaţie, care fură ideile altora", iar Gates despre Jobs: "Chiar nu ştie mare lucru despre tehnologie, dar are un instinct uimitor". Pendulând mereu între invidie şi admiraţie unul faţă de celălalt, se pare că cei doi au revenit, în ultima perioadă a vieţii lui Jobs, la prietenia onestă din tinereţe. În ce priveşte prietenia cu Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, fără mari asperităţi, dar şi fără adâncime, ea este, mai curând, una "pecuniară". Pe cei doi i-au apropiat averile uriaşe pe care le deţin, dar şi preocupările filantropice. Împreună cu Warren Buffet, Gates şi Zuckerberg au semnat în 2010 o înţelegere prin care s-au angajat să doneze, în timp, cel puţin o jumătate din banii pe care îi au.
Un părinte ciudat
* Gates e mai generos cu alţii decât cu familia. A declarat de mai multe ori că nu doreşte să-şi lase averea moştenire copiilor, preferând să o doneze. "Nu cred că toţi banii ăştia le-ar face bine. Vor trebui să îşi caute un job şi să meargă la muncă!", a spus Bill Gates. Totuşi, planul miliardarului este să le ofere celor trei copii ai săi, două fete şi un băiat, o "mică" sumă care să le faciliteze startul: 10 milioane de dolari pentru fiecare. În afară de lacătul pus pe cufărul cu avuţiile familiei, fraţii Gates trebuie să respecte, în plus, o interdicţie neobişnuită din partea tatălui, aceea de a nu cumpăra şi folosi produse Apple.
Cu piciorul pe acceleraţie
* Destul de curată, biografia lui Bill Gates consemnează totuşi trei arestări, de două ori pentru conducere fără permis, şi o dată pentru suspiciunea că s-ar fi urcat la volan sub influenţa alcoolului. Pe când avea 22 de ani, la scurt timp după ce demarase în trombă afacerea Microsoft, a fost surprins de poliţia din Albuquerque apăsând cu prea mult entuziasm pedala de accelaraţie a Porsche-ului proaspăt achiziţionat. Oprit pentru depăşirea limitei de viteză, a fost arestat pentru o infracţiune mult mai serioasă: tânărul Bill nu poseda, încă, permis de conducere. Porsche-ul, făcut celebru de şoferul său, a fost scos la licitaţie în 2012 şi vândut pentru suma de 80.000 de dolari.
Casa melancoliei
* "Xanadu 2.0", numele împrumutat din cinematografie, cu care şi-a botezat domeniul somptuos de la marginea Washingtonului, ne arată un Bill Gates suferind puţin de melancolia omului care nu mai are ce să îşi dorească. În "Citizen Kane", filmul-cult al lui Orson Welles din care Gates a preluat numele domeniului său, Xanadu este un palat uriaş, ale cărui camere nu pot fi numărate, proprietatea unui bogătaş ai cărui bani nu pot fi nici ei număraţi. Inutil de mare şi de luxos, Xanadu din pelicula lui Welles valorează, pentru protagonist, mult mai puţin decât amintirea luminoasă a copilăriei lui sărace. Ca dimensiuni şi grandoare, Xanadu-Gates este o transpunere în real destul de fidelă a proprietăţii ficţionale. Mai greu de apreciat e dacă Bill Gates se simte la fel de obosit de propria bogăţie precum Charles Foster Kane.
Atac la rege
* Potrivit ultimului top Forbes, apărut la jumătatea lui ianuarie 2015, magnatul mexican Carlos Slim i-a răpit lui Bill Gates prima poziţie în clasamentul averilor, cu un plus de jumătate de miliard de dolari. Diferenţa (destul de mică) ar putea fi recuperată în viitor de Gates, care nu se află, de altfel, la prima detronare. Cel mai bogat om de pe pământ între 1995 şi 2008, el a pierdut în 2009 primul loc în top, în faţa lui Warren Buffet, recâştigându-l apoi în 2013. Cum vor arăta viitoarele topuri Forbes depinde de ce va decide miliardarul, legat de propria avere: să o înmulţească sau să o împartă.
DALIA TĂBĂCARU