Analizând semnele şi simptomele pe care le acuzaţi de aproximativ un an, se poate trage concluzia că suferiţi de lupus sistemic eritematos, şi nu de poliartrită reumatoidă, aşa cum aţi fost diagnosticată a doua oară, chiar dacă formele de manifestare ale celor două boli se aseamănă şi, uneori, ele pot fi confundate. Simptome precum durerea articulară prelungită, oboseală şi slăbiciune, febră, scădere ponderală etc. reprezintă fără îndoială tabloul clinic al lupusului sistemic, la care se adaugă şi faptul că boala s-a declanşat pe timpul sarcinii, amănunt deloc de neglijat dacă luăm în considerare faptul că lupusul sistemic eritematos poate apărea pentru prima dată tocmai în timpul acestei perioade. Ceea ce trebuie să înţelegeţi este că lupusul eritematos sistemic (boală din categoria colagenozelor, şi în acelaşi timp, cea mai comună formă de lupus), semnifică afectarea mai multor sisteme ale organismului, cu predilecţie pielea, sistemul nervos, rinichii, plămânii şi inima, pe lângă afectarea articulară tradusă prin inflamaţie, durere, rigiditate şi, ocazional, roşeaţă le nivelul articulaţiilor. În multe cazuri, este posibil ca boala să nu producă probleme serioase, însă, pentru unele persoane, lupusul reprezintă o afecţiune majoră ce necesită control adecvat pentru prevenirea sau tratarea complicaţiilor grave, în special cardiace şi renale, dar şi a complicaţiilor care pot surveni în urma tratamentului.
Tratamentul lupusului depinde de severitatea sa şi de formele de prezentare (modul în care se manifestă), utilizându-se în acest scop antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Ibuprofenul şi Aspirina, care pot ajuta la controlul durerii şi al inflamaţiei asociate lupusului. O altă opţiune reprezintă inhibitorii de COX-2, cum ar fi Celebrex şi Bextra. Aceste medicamente sunt o alternativă în cazul în care analgezicele uzuale produc efecte adverse, cum ar fi durerile gastrointestinale şi episoadele hemoragice. Uneori, tratamentul lupusului reclamă utilizarea corticoterapiei (ex. Prednison) pentru controlul inflamaţiei sau medicamente ca hidroxiclorochina (Plaquenil) şi medicamente imunosupresoare ca azatioprina (Imuran), ciclofosfamida (Cytoxan) sau micofenolatul mofetil (CellCept).
Oricum, datorită riscului pe termen lung asociat lupusului şi tratamentului său, este important ca medicul dvs., să monitorizeze atent statusul bolii şi medicamentele pe care le utilizaţi. În acelaşi timp, controlul lupusului include, ca şi în alte afecţiuni musculare şi articulare, desfăşurarea activităţilor zilnice pentru prevenirea slăbiciunii musculare şi ameliorarea rigidităţii articulare. Chiar dacă nu vă simţiţi în stare să faceţi exerciţii în timpul perioadelor de recădere, recurgerea la activităţi fizice uşoare şi la fizioterapie este esenţială pentru menţinerea condiţiei fizice.
În concluzie, deşi lupusul sistemic, ca oricare altă patologie autoimună, este dificil de controlat, mijloacele de tratament alopat au un rol important în ameliorarea simptomatologiei şi prevenirea riscului unor complicaţii severe, iar asocierea unui tratament naturist este oricând binevenită, cu condiţia ca acest tip de terapie să ţină cont de necesităţile şi statusul bolii dvs. Pentru alte lămuriri, contactaţi-mă telefonic!
Să auzim numai de bine!
Dr. ANDREI MANU-MARIN - medic primar urologie, specializare neuro-urologie şi urodinamică, EVOMED Bucureşti, www.evo-med.ro, tel. 0740/07.73.37, e-mail: andrei.manumarin@yahoo.com
"În urma unui AVC hemoragic vezica nu-mi mai funcţionează"
(Răspuns pentru LEU ANTOFI, F. AS nr. 1140)
În urma unui accident vascular, în majoritatea cazurilor, apare retenţia de urină. Refacerea funcţiei vezicii urmează recuperării pacientului, adică unui pacient recuperat, ca dvs., ar trebui să-i fie recuperată şi funcţia vezicală. Gradul recuperării şi eficienţa vezicii pot fi constatate prin proba urodinamică, care măsoară presiunile din vezica urinară. Ca urmare, analiza ar trebui făcută înainte de operaţie. În plus, nu există o operaţie care să refacă funcţia vezicii urinare. Doar prostata poate fi operată, ca să uşureze golirea vezicii, dar în cazul în care vezica nu se contractă, tot nu se va putea goli şi, ca urmare, operaţia de prostată poate fi inutilă.
"Am incontinenţă urinară după extirparea prostatei"
(Răspuns pentru NICOLAE H., F. AS nr. 1140)
Există tratamente pentru întărirea perineului şi, implicit, a sfincterului urinar. Acestea, asociate cu exerciţii şi stimulări electrice ale sfincterului, ajută la tonifierea şi controlul îmbunătăţit al muşchilor implicaţi în continenţa urinară. De asemenea, ar trebui investigată şi funcţia vezicii, care dacă este mai sensibilă sau hiperactivă, poate fi tratată cu un calmant, lucru care ar ajuta, şi el, la ameliorarea continenţei urinare. Ar trebui să începeţi prin efectuarea unei uroculturi şi apoi să completaţi un calendar micţional pe două zile, pe care să le trimiteţi scanate pe adresa de e-mail a cabinetului nostru.
Ing. BOGDAN VICTOR - specialist în fitoterapie, reflexoterapie şi bioenergie - Bucureşti, tel. 021/242.67.36, 0723/74.23.98 (între orele 20-22)
"Ştie cineva un tratament pentru epilepsie?"
(Răspuns pentru ANDREEA - Sebeş, F.AS nr. 1133)
Epilepsia este o afecţiune caracterizată prin disfuncţii ale creierului manifestate prin descărcările celulelor nervoase ale cortexului cerebral, având drept cauze: un grad ridicat de toxine, ca urmare a consumului exagerat de medicamente, a unor tumori ce apar în zona creierului sau a unor infecţii. În prezent, se cunosc peste şaisprezece tipuri de epilepsie. Acestea pot fi generalizate sau parţiale. Cele generalizate se manifestă prin pierderea totală a cunoştinţei şi convulsii a căror durată poate fi de maximum cincisprezece minute. Cele parţiale sunt definite de tulburări de cunoştinţă sau nu, de manifestări motorii şi psihice.
Stimată doamnă Andreea, am un răspuns îmbucurător pentru dvs.: vă puteţi vindeca, dacă respectaţi tratamentul prezentat mai jos. În sprijinul acestei afirmaţii vă precizez că în nr. 1033 al revistei "Formula AS", doamna Maria Voican din Bucureşti mi-a mulţumit că s-a vindecat de epilepsie, intitulându-şi mulţumirea în felul următor: "Epilepsia - o boală nevindecabilă, pe care dl. Victor Bogdan o vindecă!"
Ca să vă vindecaţi, trebuie, în primul rând, să mâncaţi timp de 6 luni doar următoarele alimente: orez, grâu (pâine neagră, arpacaş), legume cu ulei sau untură, produse lactate, toate fructele, ouă, spanac, sucuri dulci de fructe preparate în casă şi zahăr, sare în cantitate mică şi miere de albine. Sunt interzise următoarele alimente: carnea, peştele, toate intoxicantele, fasole, băuturi fierbinţi, ceai negru şi verde, cafea, oţet, usturoi, ceapă, praz, alimente uscate ca: porumb (mămăligă, condimente iuţi, ardei iute etc.). Obligatorii: Apisan-Forte, 2 linguri pe zi (două luni) şi o lingură pe zi (timp de 4 luni).
* Un automasaj făcut de două ori pe zi este, de asemenea, benefic. (Zonele de masat şi durata masajului le puteţi obţine dacă îmi daţi un telefon la 0723/74.23.98, seara, între orele 20:00-22:00). Precizez că masajul făcut de un maseur nu este indicat.
* Trebuie ca o perioadă de timp să beţi, în loc de apă obişnuită, doar apă distilată. Cantitatea de apă distilată pe care trebuie să o beţi, în total, este de maximum 90 de litri. Nerespectarea cantităţii menţionate poate duce la efecte nedorite. Pe perioada tratamentului, trebuie să aveţi o gândire pozitivă, adică să doriţi şi să fiţi convinsă că vă faceţi bine. În acest sens, este bine să spuneţi de 10-15 ori pe zi, cu voce tare sau în gând, următoarele: "Trebuie să mă fac bine!". "Mă fac bine!". "Doamne Dumnezeule, ajută-mă să mă fac bine!".
Reţete naturiste pentru epilepsie
* Se macerează timp de 15 zile: 200 g de rădăcini proaspete de valeriană, într-un litru de alcool de 60 grade. Conţinutul sticlei se agită zilnic, pentru omogenizare. Se filtrează şi se pune în sticle închise la culoare. Se iau 40-50 picături, în jumătate de cană cu ceai sau apă, seara la culcare.
* Câte 19 seminţe de muştar, de 3 ori/ zi, timp de 3 săptămâni.
* Se amestecă ulei de măsline cu fagure şi ceară de albine topite pe "bain-marie". Se unge cu acest preparat o bucată curată de pânză şi se aplică, sub formă de compresă, pe coloana vertebrală.
* Se fac băi cu decoct din fân de pădure.
* Se fac cure succesive, de câte 40 de zile, cu 15 zile pauză, luând pe nemâncate câte o linguriţă de pulbere de brânca-ursului, de 3 ori pe zi.
NOTĂ: Reţetele se fac pe rând, una câte una, indiferent de ordine.
Acest tratament este eficient pentru toate tipurile de epilepsie. Vă doresc multă sănătate!