Anti-românismul, "boala" extremiştilor sârbi din Timoc

În timp ce România, prin guvernul Ponta, a dat cu non­şa­lanţă undă verde integrării Serbiei în UE, anunţând că nu va opune niciodată un "veto" Belgradului, autorităţile sârbe, po­trivit agenţiei Romanian Global News, vor să închidă bi­serica românească de la Gorneana (Timoc).

Boala naţio­na­lismului, aceeaşi care a distrus Iugoslavia, pare a nu avea leac la extremiştii sârbi. Acest episod este doar cel mai re­cent, întrucât, în pofida promisiunilor făcute Bruxelles-ului şi Consiliului Europei, autorităţile statului vecin continuă să încalce sistematic, zi de zi, drepturile românilor/vlahilor din Valea Timocului. Cu un tupeu regăsit doar în unele ac­ţiuni ale UDMR, autorităţile au trimis o adresă etnicului ro­mân care a donat terenul pentru construirea bisericii, Zo­ri­ca Lapadatovic (Lăpădat), prin care "se interzice folosirea clădirii pentru oficierea slujbelor religioase". În timp ce România, ţară ortodoxă, prietenă şi vecină, sprijină Serbia în parcursul său european, sârbi cu frunţile înfierbântate in­terzic un lăcaş ortodox frăţesc, al populaţiei româneşti băş­tinase de pe acele pământuri, peste care năvălirea slavă din secolele VI-VII d.Hr. a adus numai durere şi lacrimi. Pă­rintele erou al zonei, Boian Aleksandrovici, protopop al Da­ciei Ripensis şi Vicar al Timocului, a intervenit, ca de atâ­tea ori până acum, cerând ferm Belgradului: "Ne adre­săm repetat autorităţilor statului sârb, ai cărui cetăţeni loiali am fost şi suntem, să oprească prigoana Bisericii Or­todoxe Române din Serbia de răsărit". Dar Serbia sfidează rezoluţiile Consiliului Europei şi rezoluţiile Adunării Parla­mentare a Consiliului Europei cu privire la situaţia mino­rităţilor naţionale. În zadar C. E. a cerut Belgradului "să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor" şi "să facă efectivă libertatea religiei, şi în partea de răsărit a ţării". Există, pe hârtie, legi frumoase la Belgrad, aşa cum au exis­tat la Sofia şi, cu mult timp în urmă, la Atena. Dar, ca o tră­să­tură de "caracter istoric" în Peninsula Balcanică, majo­ri­tăţile sârbă şi bulgară, respectiv, greacă, ignoră minorităţile, mai ales dacă e vorba de băştinaşii vlahi (români) sau toc­mai de aceea. Strigătul de ajutor din Timoc s-a îndreptat şi către Ţara Mamă: "Dacă nu ne ajută România, nu vom mai putea să rezistăm mult şi să existăm ca români!", a declarat pă­rintele Boian Aleksandrovici, aflat în vizită, zilele tre­cute, la Palatul Parlamentului, la o întâlnire cu deputatul Bog­dan Diaconu. D-l Diaconu este cunoscut pentru poziţia sa corectă, patriotică, faţă de pericolul pierderii identităţii na­ţionale a românilor din jurul României. Potrivit lui, ţările ve­cine ar trebui "să aducă comunităţile din jurul grani­ţe­lor româneşti cel puţin la nivelul de respect şi de drepturi pe care le oferă România comunităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul său". La rândul lui, directorul Centrului Ro­mân de Studii şi Strategii (CRSS), Eugen Popescu, con­si­deră că Serbia nu are niciun motiv să creadă că românii din Valea Timocului ar vrea altceva decât să fie cetăţeni loiali ai Serbiei. Popescu a amintit tranşant de obligaţiile Belgra­du­lui, asumate în faţa Uniunii Europene. "Serbia nu tre­bu­ie să intre în UE făcându-le rău românilor de acolo, dez­na­ţionalizând un alt popor". De aceea, anti-românismul ex­tremiştilor este cât se poate de... anti-sârbesc, iar când vor înţelege acest lucru, multe se vor schimba în bine pe apa Timocului.