Mica pastilă albă are multe virtuţi. Studii recente tocmai i-au confirmat efectul anticancerigen. În 2012, o echipă de cercetători britanici a demonstrat că administrând doze mici de aspirină (75 mg pe zi), vreme de cinci ani, orice tip de boală canceroasă îşi diminuează riscul de apariţie cu 37%. La rezultate similare a ajuns şi un studiu american (Womens Health Study) realizat pe mai mult de 40.000 de femei, sub 40 de ani, care au fost împărţite în două grupe. Doar uneia dintre acestea i s-a administrat 100 mg de aspirină, din două în două zile. După 18 ani de la iniţierea studiului, cercetătorii au constatat o scădere cu 20% a cancerului colorectal la femeile din grupa care luase aspirină. O nouă confirmare a venit recent din Japonia. Dintr-un grup de 300 de persoane operate prin endoscopie de tumori colorectale, cele care luaseră un tratament pe bază de aspirină, în cantitate de 100 mg pe zi, vreme de doi ani, nu au mai avut recidive, comparativ cu grupa martor, căreia nu i se administrase aspirina. Acest beneficiu a fost observat mai ales la pacienţii care aveau un nivel ridicat de proteină 15PGDH în colon. (Aceasta ar putea deveni un marker care să prezică răspunsul organismului la aspirină.)
Ce organe beneficiază de aspirină?
Numeroasele rezultate obţinute prin cercetări pledează în favoarea unei prevenţii a cancerului prin aspirină, în cazul tumorilor colonului, a cancerului de stomac şi de esofag. Şi celelalte organe par să răspundă medicamentului, cu excepţia rinichilor. (Nu se ştie de ce.) Dar de aici şi până la a recomanda aspirina ca pe un panaceu în bolile canceroase, mai e un pas de făcut. Mai întâi, pentru că există încă incertitudini în ce priveşte dozele ce trebuie administrate. "Şi nu trebuie uitat nici că efectele secundare ale aspirinei nu sunt de neglijat", avertizează unii medici.
Care sunt riscurile?
Aspirina poate provoca sângerări masive la nivelul sistemului digestiv sau al creierului, chiar şi atunci când este administrată în doze mici (75-100 mg pe zi). Circa o persoană din o mie ar putea deveni victima unei hemoragii digestive şi de zece ori mai puţin a unei hemoragii cerebrale. Prin urmare, ea ar fi "rentabilă" doar în măsura în care ar preveni mai multe cancere decât ar produce hemoragii.
Ce-i de făcut?
Pe cât este de important ca aspirina să fie administrată în cazurile unde există precedente familiale de cancer, pe atât de prudente trebuie să rămână persoanele sănătoase, fără riscuri stabilite medical. Şi să aştepte concluziile grupurilor de experţi internaţionali, mai ales ale celor americani, care se află în fruntea cercetărilor.
Deocamdată, în lipsa recomandărilor oficiale, medicii sunt nesiguri: le este greu să prescrie o doză exactă tuturor persoanelor care vor să prevină, cu ajutorul aspirinei, cancerul colorectal. În orice caz, ei ne sfătuiesc să evităm automedicaţia. Avizul medicului curant este indispensabil, pentru a evalua dacă există sau nu riscuri în cazul administrării cotidiene de aspirină. Problema este strict individuală.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
