Trăim, astăzi, într-un ritm mai rapid ca altădată - uneori chiar nesănătos de rapid. S-au dus vremurile când ne încheiam programul de lucru şi plecam liniştiţi acasă, unde aveam dreptul să ne bucurăm de o binemeritată după-amiază de recreere. În prezent, numeroase firme le pretind angajaţilor să lucreze până seara, să stea cu mobilul deschis permanent, chiar şi la sfârşitul săptămânii, oriunde s-ar afla. Iar când e vorba să li se recunoască munca, şefii sunt deseori zgârciţi cu aprecierile. Astfel, o activitate profesională care le făcea plăcere se transformă într-o povară psihică. Milioane de europeni se simt istoviţi. Unii au tulburări de auz, vertijuri ori insomnie. Alţii suferă de anxietate, încep să aibă probleme cu inima sau, pur şi simplu, suferă o cădere nervoasă. La o parte din ei, epuizarea a făcut loc deja de mult depresiei. Dar nu trebuie să se ajungă atât de departe. Cei ce nu-şi tratează cu indiferenţă propria persoană şi iau în serios semnalele de avertizare ale organismului au posibilitatea să aplice la timp măsuri de autoapărare. Adică: să-şi respecte după-amiaza liberă, să evite stresul printr-o repartizare judicioasă a sarcinilor şi să-şi asigure momentele obligatorii de relaxare. Fiindcă numai cineva care se odihneşte şi îşi încarcă regulat bateriile va avea destulă energie pentru a rămâne puternic în situaţii stresante. Prin urmare, vă sfătuim să reduceţi viteza.
1. Stabiliţi-vă priorităţile
Treceţi în revistă, dimineaţa, sarcinile zilei respective, ordonaţi-le în funcţie de importanţa lor şi începeţi cu cele mai urgente. Nu permiteţi ca solicitările lipsite de însemnătate să vă distragă atenţia de la munca dvs. şi, pe cât posibil, ignoraţi e-mail-urile primite. Stăpâniţi dvs. realitatea. Nu vă lăsaţi stăpâniţi de ea.
2. Planificaţi-vă pauze
Dacă veţi munci fără un mic răgaz din când în când, lucrurile nu vor merge bine. Iar afirmaţia este valabilă nu numai în privinţa trupului dvs., ci şi a minţii. Ideale sunt pauzele de 15 minute, la două ore. Notaţi-le în agenda de birou, ca să le respectaţi.
3. Împărţiţi sarcinile cu alţii
Lucrările pe care nu le puteţi duce la bun sfârşit singuri ar trebui abordate în echipă. Şi asta face parte dintr-o organizare ireproşabilă. Mai ales perfecţioniştii sunt sfătuiţi să înveţe să acorde încredere colegilor, cedându-le din sarcinile de care se simt copleşiţi.
4. Recăpătaţi-vă calmul!
5. Discutaţi deschis problemele
În cazul când îndatoririle de serviciu vă creează insatisfacţii, ar fi oportun să staţi de vorbă cu şeful dvs. Poate că există şansa de a progresa profesional în cadrul firmei. Astfel de schimbări merită făcute - cine lucrează cu plăcere va fi mai puţin stresat de sarcinile ce i se încredinţează.
6. Pe loc repaus, când ajungeţi acasă
Nu faceţi din locul de muncă principalul centru al existenţei dvs. Asta înseamnă: dacă se poate, nu vă luaţi de lucru acasă şi închideţi telefonul mobil. Cei ce reuşesc să se detaşeze de preocupările de serviciu vor fi mai puţin obosiţi. Sau deloc.
7. Faceţi lucruri care vă plac
8. Ţineţi seama de semnalele de avertizare
9. Cereţi ajutor
Nu vă sfiiţi să apelaţi la ajutorul unui specialist. Poate fi vorba de un psiholog, de la care veţi obţine sfaturi pentru o structurare optimă a programului zilnic, care vă va ajuta să vă eliberaţi de teama de viitor sau de neîncrederea în propria persoană. Depresia provenită din epuizarea nervoasă se instalează de obicei lent. Pretenţiile exagerate pe care le au alţii de la noi, ca şi propriile noastre exigenţe ne împing, treptat, spre extenuare.
10. Izolarea
11. Retragerea în sine
Ceea ce v-a făcut plăcere mai demult nu vă mai bucură acum. Vă oboseşte chiar şi timpul petrecut împreună cu familia. Sunteţi deseori iritaţi, e greu să se mai înţeleagă cineva cu dvs. Este un semnal de avertizare cât se poate de clar că e timpul să schimbaţi direcţia.
12. Jocul de-a v-aţi ascunselea
Din jenă, încercaţi să vă ascundeţi suprasolicitarea. Teama de a nu fi judecaţi cu asprime vă împinge la un joc de-a v-aţi ascunselea, care vă consumă suplimentar forţele. Aţi intrat într-un cerc vicios.
13. Semnalele de alarmă
Când aţi ajuns într-un stadiu avansat, corpul dă şi el alarma: cu dureri, ameţeli, senzaţii de greaţă, tulburări de somn sau zgomote în urechi.
14. Epuizarea
Deja de la primele ore ale dimineţii, vă simţiţi obosiţi, lipsiţi de energie, parcă doborâţi la pământ. Concentrarea lasă de dorit, uitaţi programări sau termene-limită. Acestea sunt semnele clare ale pericolului ce planează asupra dvs.
15. Volumul de muncă exagerat
Faptul că vă aflaţi permanent în criză de timp şi sunteţi oricând expuşi unor noi solicitări se adaugă, ca o povară în plus, la volumul dvs. de muncă. Sunteţi bombardaţi cu e-mail-uri, iar la sfârşitul programului, se convoacă şi o şedinţă neprevăzută. Aici trebuie făcut ceva la nivelul conducerii centrale a întreprinderii - numeroase firme au început deja să-şi regândească organizarea.
16. Perfecţionismul se răzbună
17. Nesiguranţa
În multe întreprinderi există tensiuni din pricina situaţiei economice şi circulă tot felul de zvonuri îngrijorătoare. Aici nu există decât o singură soluţie: solicitaţi, împreună cu cât mai mulţi colegi, o precizare fără echivoc din partea conducerii instituţiei.
18. Orele suplimentare
Dorinţa de a te dovedi indispensabil este o sursă de stres extrem. La început, presiunea crescândă e suportată aparent fără consecinţe negative. Însă la un moment dat, suprasolicitarea continuă, provocată de orele prestate peste program, epuizează rezervele de energie.
19. Lipsa recunoaşterii meritelor
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
