Demolatorii atacă din nou

Marţi, 19 noiembrie, mulţi români l-au ascultat şocaţi pe arhitectul şef al Capitalei, Hurduc, când a declarat la o televiziune, fără să clipească, următoarele: "Ce să vadă turiştii străini în Bucureşti? Avem ceva valori din punct de vedere istoric, dar minore... Nu se compară cu Budapesta sau Viena, care au fost capitale de imperiu".

Pe lângă lipsa de adevăr a acestor afirmaţii aberante, te frapează lipsa unui minim ataşament faţă de urbea pe care d-l Hurduc o serveşte ca... arhitect. Aşa cum am mai spus, nici primarul general, Oprescu, nici armata lui de "nacealnici" şi "yesmeni", care l-au secondat în ac­ţiu­nea ires­ponsabilă de demolare a Bucureştiului interbelic, nu iubesc capitala României. Urmaşi ai spiritului demolator ceau­şist, primarul general, unii primari de sector, în frunte cu "baronul urbanismului sălbatic", Chiliman, arhitectul şef, şeful comisiei de urbanism, şeful direcţiei municipale de cultură, alături de câţiva funcţionari din Ministerul Culturii (când nu este ministrul însuşi!), au obsesia distrugerii cu orice preţ. Aproape zilnic se demolează o clădire istorică sau cel puţin una care face parte dintr-o zonă protejată. Cel mai mare oraş al românilor pare a se afla sub bombardament inamic. Recent, spre exemplu, a început demolarea clădirilor din stra­da Christian Tell, nr. 16 şi 18. Acestea au fost construite în anul 1895, cu o arhitectură valoroasă, prin coerenţă, şi rară, prin soluţia arhitecturală aleasă. Clădirea de la nr. 16 a apar­ţinut pictorului Alexandru Ghika, fratele sfântului Vla­dimir Ghika. Vladimir Ghika a locuit el însuşi în clădire o perioadă. Imobilele fac parte din zona protejată Amzei, al cărei regula­ment prevede "zonă rezidenţială tradiţională tipică - unicat la nivel internaţional". În zadar s-a revoltat profesorul Andrei Pippidi, degeaba a ameninţat cu tribunalul preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, zadarnic au protestat câteva zeci de tineri (îndepărtaţi brutal de poliţie) şi tot degeaba a intervenit profesorul Nicolae Lascu, punând la dispoziţie studiile sale, care atestă că imobilele din str. Christian Tell nr. 16 şi 18 au valoare de monumente istorice. Tot fără succes a solicitat Ordinul Arhitecţilor din România Ministerului Culturii includerea imobilelor în Lista Monu­mentelor Istorice. Secretarul de stat, Radu Boroianu, a blocat toate procedurile. Hienele de patrimoniu au muşcat şi mai adânc din trupul bietului Bucureşti. Desigur, fără documente legale - stilul de lucru favorit al primăriei generale şi al Mi­nis­­terului Culturii. Pe acest fundal vine prea puţin res­pec­tabilul arhitect şef şi reproşează istoriei Bucureştiului că a fost săracă în palate, că n-a avut viziune urbană, că nu are niciun magnet pentru turişti, cu excepţia zonei Lips­cani/Curtea Veche. De l-ar auzi jurnalista franceză Audrey Favin (www. evene.fr), care a publicat în 2011 o analiză a com­paniei de cercetare de piaţă "Euromonitor", potrivit căreia Bucureştiul este al 55-lea cel mai vizitat oraş din lume de către turiştii străini, înaintea unor oraşe ca Milano, Veneţia, Florenţa (aflate pe locurile 65, 78 şi 79) sau Lisabona! E drept: dacă d-l Pătraşcu şi şeful lui, d-l Oprescu, vor continua să se asocieze unor "aprobări de desfiinţare" de clădiri istorice, aşa cum au făcut până acum, Bucureştiul are toate şansele să-şi piardă cu adevărat farmecul de capitală aşezată la răscruce de vânturi şi de stiluri arhitecturale.