Deşi fac parte din familii botanice diferite - cătina albă, din familia Elaeagnaceae, iar cătina tibetană, din familia Solanaceae -, pot fi considerate "surori", atât prin denumirea populară, cât şi prin utilizarea lor terapeutică.
Zona de răspândire
Cătina albă se mai numeşte şi cătina de râu (se dezvoltă foarte bine pe albiile râurilor din zona de deal şi de munte), iar cătina tibetană (originară din Tibet, dar plantată în ultimul timp şi în România), este cunoscută şi sub denumirea comercială de goji. Ele sunt folosite în medicina populară (atât cea românească, cât şi cea chinezească) din cele mai vechi timpuri.
Recunoaştere
Deşi "surori", din anumite puncte de vedere, ele se deosebesc în primul rând prin aspectul lor morfologic. Astfel: cătina albă este un arbust spinos, cu ramuri albicioase şi frunze înguste, lanceolate, acoperite cu peri stelaţi, în special pe partea dorsală, dând aspect albicios, de aici şi denumirea de cătină albă. Organele de reproducere (florile) sunt dioice, adică pe o ramură se găsesc florile bărbăteşti, iar pe o altă ramură cele femeieşti. (Ginkgo biloba, prezentată într-un număr anterior al revistei "Formula AS", este tot plantă dioică, însă florile femeieşti şi cele bărbăteşti se găsesc pe arbori diferiţi). Fructele sunt de culoare galben-portocaliu cu o sămânţă tare, ele rămânând peste iarnă pe ramurile arbustului, iar gustul este acru-astringent. Ca materie primă, de la cătina albă se pot folosi şi frunzele, care se infuzează.
Cătina tibetană (goji) este un arbust cu ramuri lungi şi arcuite, foarte rar spinos - fructele sale fiind astfel mai uşor de recoltat, are frunzele lungi, ovale, de culoare verde, florile sunt hermafrodite, adică au atât organele femeieşti cât şi cele bărbăteşti. Fructele ovoide sunt cărnoase, de culoare roşietică, având mai multe seminţe. Gustul este mai puţin acru şi astringent, mai mult dulce, ceea ce face să fie consumate mai cu plăcere în stare naturală decât cătina albă. Cătina tibetană a "câştigat teren" şi în România, fiind aclimatizată ca plantă de cultură, folosindu-se atât în scopuri medicale, cât şi alimentare.
Nota farmacistului: Anul acesta, în grădina farmaciei Faltis, am plantat 20 puieţi de cătină tibetană, dar ca materie primă folosită la prepararea de medicamente folosesc cătina albă, recoltată din munţii Vrancei.
Compoziţie chimică
Nota farmacistului: Se ştie că vitamina C a salvat omenirea de la scorbut. Astăzi, vitamina C (acidul ascorbic) joacă un rol important în industria alimentară, în special în industria cărnii, unde este folosită ca aditiv alimentar (aditivi alimentari cunoscuţi şi sub denumirea de E-uri), cu rolul principal de a modifica caracteristicile alimentelor.
Grupul E300 din care face parte şi acidul ascorbic - vitamina C - reprezintă substanţe care prelungesc viaţa produselor alimentare, împiedicând oxidarea şi schimbarea culorii preparatelor. Deşi E300 este considerat ca fiind inofensiv, nepericulos, mi se pare total nepotrivită folosirea unei substanţe farmaceutice, cunoscute pentru proprietăţile ei terapeutice, ca aditiv alimentar.
O parte din vină pentru această situaţie o poartă şi medicii şi farmaciştii, care au acceptat cu prea mare uşurinţă ca o vitamină esenţială pentru organismul uman să fie folosită în industria cărnii, ca simplu antioxidant. Cred că se puteau găsi alternative pentru antioxidanţii folosiţi în industria alimentară fără a implica vitamina C. Prin această utilizare a fost ştirbit "blazonul" vitaminei C.
Recomandarea farmacistului: Având în vedere că vitamina C din cătină este o vitamină C organică, pentru a completa necesarul organismului de vitamina C, în special în sezonul rece sau în situaţiile când imunitatea organismului este scăzută, recomand folosirea formelor farmaceutice obţinute din cătină sau măceşe.
Recoltarea
Natura sau poate Dumnezeu au orânduit în aşa fel lucrurile, încât accesul la bunurile de valoare să fie foarte greu. Este şi cazul cătinei, care pe cât de valoroasă este, pe atât de greu se recoltează, fructele de cătină crescând la baza unor ghimpi, de cele mai multe ori trifurcaţi, şi oricât de atent ai fi, tot te înţepi de zeci de ori.
Întrebându-i pe localnicii din munţii Vrancei de ce nu recoltează cătina, ca să aibă o sursă de protecţie contra gripei, unul dintre ei mi-a răspuns: "Sunt foarte greu de adunat aceste mărgele galbene, iar contra gripei, preferăm vinul fiert, care se obţine mult mai uşor decât cătina".
Uscarea
Uscarea este o fază foarte importantă în procesarea cătinei, de ea depinzând calitatea viitorului preparat medicamentos.
Păstrarea
Dacă dorim să o consumăm ca atare, se congelează cât mai repede posibil, fiind apoi folosită eşalonat tot timpul anului.
O altă metodă simplă de păstrare constă în amestecarea în cantităţi egale de cătină şi miere de albine, astfel se poate ţine timp îndelungat în frigider.
În cazul procesării cătinei sub formă de tinctură, vin, decoct sau ulei, ea trebuie uscată pe cale artificială la 60o-70o C în uscătoare, etuve, iar în gospodării, în cuptorul aragazului, cu uşa întredeschisă, sau în cuptoare electrice cu convecţie. Randamentul la uscare este de 5:1, adică din 500 grame fructe proaspete se obţin 100 grame fructe uscate.
* Creşterea imunităţii organismului în diferite boli virale sau consumptive, adică boli epuizante pentru organism, intervenind în metabolismul proteinelor, glucidelor şi lipidelor.
* În convalescenţă, alergii, boli hepatice.
* În sarcină şi alăptare.
* În afecţiuni oculare, datorită conţinutului în betacaroten.
* În bolile toxiinfecţioase de cauze diverse.
* În anemiile feriprive, conţinutul în vitamina C ajutând la fixarea fierului în organism.
* În sindromul hemoragipar, datorat fragilităţii vasculare, prin conţinutul în acid nicotinic (vitamina PP).
* În stări de stres, efort fizic şi intelectual intens.
Preparate din cătină
Din fructele proaspete se pot prepara în gospodăria proprie sucuri, marmeladă, gem, tehnica de preparare depinzând de experienţa fiecărei gospodine sau gospodar, iar ca forme farmaceutice, se pot prepara: sirop, infuzie, decoct, tinctură, vin şi extract uleios.
Uz intern:
Siropul de cătină
Mod de preparare: se prepară un sirop simplu, din 500 ml apă şi 500 grame zahăr, care se topesc împreună la foc mic. Se adaugă 200 grame fructe de cătină albă sau tibetană proaspete şi zdrobite, şi se fierb 15 minute. După răcire, se decantează, iar reziduul se stoarce. Se păstrează la frigider. Pentru a neutraliza aciditatea crescută, în cazul folosirii cătinei albe, se poate adăuga o lingură de carbonat de calciu, siropul fiind în acest fel îmbogăţit şi cu calciu.
Infuzia de cătină
Infuzia se prepară din frunze de cătină albă.
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate şi măcinate groscior se infuzează timp de 30 minute într-o ceaşcă de 250 ml de apă fiartă, după care se filtrează, îndulcindu-se după gust. Se administrează imediat.
Decoctul de cătină
Decoctul se prepară din fructe uscate de cătină.
Mod de preparare: 4 linguri de fructe uscate şi mărunţite groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală, aceasta din urmă se va umecta înaintea filtrării, altfel o parte din soluţia extractivă se va pierde datorită îmbibării filtrului din vată. Se îndulceşte după preferinţă şi se administrează câte o ceaşcă (50 ml), de două ori pe zi, acesta fiind un preparat mai concentrat.
Tinctura de cătină
Vinul de cătină
Mod de preparare: 100 g fructe de cătină uscate şi mărunţite groscior se pun într-un litru de vin alb, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 30 de zile, vinul se filtrează şi se pune la păstrat în flacoane, de preferat de 200 sau 250 ml. Doza uzuală este de o ceşcuţă, aproximativ 30 ml, de 2 ori pe zi, înainte de masă.
Uz extern:
Extractul uleios de cătină
Mod de preparare: 20 grame fructe uscate de cătină zdrobite se umectează cu 20 ml alcool alimentar concentrat. Într-un vas de inox se lasă la macerat 12 ore, după care se adaugă 100 ml ulei de floarea soarelui. Se ţine pe baie de abur (bain marie) timp de o oră, pentru evaporarea alcoolului. După răcire, se filtrează prin tifon, prin uşoară stoarcere, şi se păstrează în recipiente de culoare închisă. Acest extract uleios reprezintă un remediu eficient pentru tratamentul ulcerului varicos şi al arsurilor.
Preparatele farmaciei Faltis care includ şi extracte din cătină sunt:
* Sirop orexigen - tinctură de pelin, cicoare, gingseng, măceşe, cătină.
* Sirop şi picături pentru imunitate - conţin printre altele tinctură de măceşe, cătină şi tescovină.
Farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse în laboratorul propriu. Gama de preparate poate fi vizualizată pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor", acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
