Deși fac parte din familii botanice diferite - cătina albă, din familia Elaeagnaceae, iar cătina tibetană, din familia Solanaceae -, pot fi considerate "surori", atât prin denumirea populară, cât și prin utilizarea lor terapeutică.
Zona de răspândire
Cătina albă se mai numește și cătina de râu (se dezvoltă foarte bine pe albiile râurilor din zona de deal și de munte), iar cătina tibetană (originară din Tibet, dar plantată în ultimul timp și în România), este cunoscută și sub denumirea comercială de goji. Ele sunt folosite în medicina populară (atât cea românească, cât și cea chinezească) din cele mai vechi timpuri.
Recunoaștere
Deși "surori", din anumite puncte de vedere, ele se deosebesc în primul rând prin aspectul lor morfologic. Astfel: cătina albă este un arbust spinos, cu ramuri albicioase și frunze înguste, lanceolate, acoperite cu peri stelați, în special pe partea dorsală, dând aspect albicios, de aici și denumirea de cătină albă. Organele de reproducere (florile) sunt dioice, adică pe o ramură se găsesc florile bărbătești, iar pe o altă ramură cele femeiești. (Ginkgo biloba, prezentată într-un număr anterior al revistei "Formula AS", este tot plantă dioică, însă florile femeiești și cele bărbătești se găsesc pe arbori diferiți). Fructele sunt de culoare galben-portocaliu cu o sămânță tare, ele rămânând peste iarnă pe ramurile arbustului, iar gustul este acru-astringent. Ca materie primă, de la cătina albă se pot folosi și frunzele, care se infuzează.
Cătina tibetană (goji) este un arbust cu ramuri lungi și arcuite, foarte rar spinos - fructele sale fiind astfel mai ușor de recoltat, are frunzele lungi, ovale, de culoare verde, florile sunt hermafrodite, adică au atât organele femeiești cât și cele bărbătești. Fructele ovoide sunt cărnoase, de culoare roșietică, având mai multe semințe. Gustul este mai puțin acru și astringent, mai mult dulce, ceea ce face să fie consumate mai cu plăcere în stare naturală decât cătina albă. Cătina tibetană a "câștigat teren" și în România, fiind aclimatizată ca plantă de cultură, folosindu-se atât în scopuri medicale, cât și alimentare.
Nota farmacistului: Anul acesta, în grădina farmaciei Faltis, am plantat 20 puieți de cătină tibetană, dar ca materie primă folosită la prepararea de medicamente folosesc cătina albă, recoltată din munții Vrancei.
Compoziție chimică
Compoziția celor două cătini este asemănătoare: vitamina C, carotenoide (caroten asemănător cu cel din morcov), acizi organici, acizi grași nesaturați, fitosteroli, grupul vitaminelor hidrosolubile (vitamina B1, vitamina B2, vitamina PP etc.) și liposolubile - vitamina E.
Nota farmacistului: Se știe că vitamina C a salvat omenirea de la scorbut. Astăzi, vitamina C (acidul ascorbic) joacă un rol important în industria alimentară, în special în industria cărnii, unde este folosită ca aditiv alimentar (aditivi alimentari cunoscuți și sub denumirea de E-uri), cu rolul principal de a modifica caracteristicile alimentelor.
Grupul E300 din care face parte și acidul ascorbic - vitamina C - reprezintă substanțe care prelungesc viața produselor alimentare, împiedicând oxidarea și schimbarea culorii preparatelor. Deși E300 este considerat ca fiind inofensiv, nepericulos, mi se pare total nepotrivită folosirea unei substanțe farmaceutice, cunoscute pentru proprietățile ei terapeutice, ca aditiv alimentar.
O parte din vină pentru această situație o poartă și medicii și farmaciștii, care au acceptat cu prea mare ușurință ca o vitamină esențială pentru organismul uman să fie folosită în industria cărnii, ca simplu antioxidant. Cred că se puteau găsi alternative pentru antioxidanții folosiți în industria alimentară fără a implica vitamina C. Prin această utilizare a fost știrbit "blazonul" vitaminei C.
Recomandarea farmacistului: Având în vedere că vitamina C din cătină este o vitamină C organică, pentru a completa necesarul organismului de vitamina C, în special în sezonul rece sau în situațiile când imunitatea organismului este scăzută, recomand folosirea formelor farmaceutice obținute din cătină sau măceșe.
Recoltarea
Cele două cătini se recoltează la coacere deplină, adică începând cu luna septembrie, până dă înghețul, care poate fi în luna noiembrie. Culegerea fructelor de cătină tibetană, pentru cei care și-au împodobit grădina cu câțiva puieți de goji, nu ridică probleme, în schimb recoltarea cătinei albe este extrem de greoaie (ca de altfel și a măceșelor).
Natura sau poate Dumnezeu au orânduit în așa fel lucrurile, încât accesul la bunurile de valoare să fie foarte greu. Este și cazul cătinei, care pe cât de valoroasă este, pe atât de greu se recoltează, fructele de cătină crescând la baza unor ghimpi, de cele mai multe ori trifurcați, și oricât de atent ai fi, tot te înțepi de zeci de ori.
Întrebându-i pe localnicii din munții Vrancei de ce nu recoltează cătina, ca să aibă o sursă de protecție contra gripei, unul dintre ei mi-a răspuns: "Sunt foarte greu de adunat aceste mărgele galbene, iar contra gripei, preferăm vinul fiert, care se obține mult mai ușor decât cătina".
Uscarea
Uscarea este o fază foarte importantă în procesarea cătinei, de ea depinzând calitatea viitorului preparat medicamentos.
Păstrarea
Dacă dorim să o consumăm ca atare, se congelează cât mai repede posibil, fiind apoi folosită eșalonat tot timpul anului.
O altă metodă simplă de păstrare constă în amestecarea în cantități egale de cătină și miere de albine, astfel se poate ține timp îndelungat în frigider.
În cazul procesării cătinei sub formă de tinctură, vin, decoct sau ulei, ea trebuie uscată pe cale artificială la 60o-70o C în uscătoare, etuve, iar în gospodării, în cuptorul aragazului, cu ușa întredeschisă, sau în cuptoare electrice cu convecție. Randamentul la uscare este de 5:1, adică din 500 grame fructe proaspete se obțin 100 grame fructe uscate.
Utilizări terapeutice
Este o adevărată polivitamină naturală, fiind utilizată în:
* Creșterea imunității organismului în diferite boli virale sau consumptive, adică boli epuizante pentru organism, intervenind în metabolismul proteinelor, glucidelor și lipidelor.
* În convalescență, alergii, boli hepatice.
* În sarcină și alăptare.
* În afecțiuni oculare, datorită conținutului în betacaroten.
* În bolile toxiinfecțioase de cauze diverse.
* În anemiile feriprive, conținutul în vitamina C ajutând la fixarea fierului în organism.
* În sindromul hemoragipar, datorat fragilității vasculare, prin conținutul în acid nicotinic (vitamina PP).
* În stări de stres, efort fizic și intelectual intens.
Preparate din cătină
Din fructele proaspete se pot prepara în gospodăria proprie sucuri, marmeladă, gem, tehnica de preparare depinzând de experiența fiecărei gospodine sau gospodar, iar ca forme farmaceutice, se pot prepara: sirop, infuzie, decoct, tinctură, vin și extract uleios.
Uz intern:
Siropul de cătină
Mod de preparare: se prepară un sirop simplu, din 500 ml apă și 500 grame zahăr, care se topesc împreună la foc mic. Se adaugă 200 grame fructe de cătină albă sau tibetană proaspete și zdrobite, și se fierb 15 minute. După răcire, se decantează, iar reziduul se stoarce. Se păstrează la frigider. Pentru a neutraliza aciditatea crescută, în cazul folosirii cătinei albe, se poate adăuga o lingură de carbonat de calciu, siropul fiind în acest fel îmbogățit și cu calciu.
Infuzia de cătină
Infuzia se prepară din frunze de cătină albă.
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate și măcinate groscior se infuzează timp de 30 minute într-o ceașcă de 250 ml de apă fiartă, după care se filtrează, îndulcindu-se după gust. Se administrează imediat.
Decoctul de cătină
Decoctul se prepară din fructe uscate de cătină.
Mod de preparare: 4 linguri de fructe uscate și mărunțite groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas de preferință din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală, aceasta din urmă se va umecta înaintea filtrării, altfel o parte din soluția extractivă se va pierde datorită îmbibării filtrului din vată. Se îndulcește după preferință și se administrează câte o ceașcă (50 ml), de două ori pe zi, acesta fiind un preparat mai concentrat.
Tinctura de cătină
Mod de preparare: se folosește modul clasic de preparare a tincturii, și anume: 20 grame fructe de cătină uscate și măcinate groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar, sau alt produs distilat, obținut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece ușor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare. Doza uzuală este de 30 picături, de 2 ori pe zi.
Vinul de cătină
Mod de preparare: 100 g fructe de cătină uscate și mărunțite groscior se pun într-un litru de vin alb, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 30 de zile, vinul se filtrează și se pune la păstrat în flacoane, de preferat de 200 sau 250 ml. Doza uzuală este de o ceșcuță, aproximativ 30 ml, de 2 ori pe zi, înainte de masă.
Uz extern:
Extractul uleios de cătină
Mod de preparare: 20 grame fructe uscate de cătină zdrobite se umectează cu 20 ml alcool alimentar concentrat. Într-un vas de inox se lasă la macerat 12 ore, după care se adaugă 100 ml ulei de floarea soarelui. Se ține pe baie de abur (bain marie) timp de o oră, pentru evaporarea alcoolului. După răcire, se filtrează prin tifon, prin ușoară stoarcere, și se păstrează în recipiente de culoare închisă. Acest extract uleios reprezintă un remediu eficient pentru tratamentul ulcerului varicos și al arsurilor.
Preparatele farmaciei Faltis care includ și extracte din cătină sunt:
* Sirop energizant - are în compoziție extract de: cătină, tescovină, măceșe, ginkgo biloba, saschiu, gingseng.
* Sirop orexigen - tinctură de pelin, cicoare, gingseng, măceșe, cătină.
* Sirop și picături pentru imunitate - conțin printre altele tinctură de măceșe, cătină și tescovină.
Farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com pentru informații despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse în laboratorul propriu. Gama de preparate poate fi vizualizată pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro
Farmacia sa deține "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor", acordat de Colegiul Farmaciștilor din România.