În ultima vreme, numele satului ARCHITA/ ARKEDEN din judeţul Mureş a ajuns pe buzele multor români. În primul rând, mulţumită vizitei Prinţului Charles. În al doilea rând, graţie evenimentelor petrecute la zece zile după vizita Prinţului, sub patronajul Alteţei Sale Regale şi Imperiale Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen. Sâmbătă, 8 iunie, zeci de personalităţi judeţene, regionale şi locale, alături de artişti, jurnalişti şi un numeros public, au luat parte la tăierea panglicii inaugurale a Clinicii din Archita. Sufletul organizatoric al întregului eveniment a fost, ca şi alte dăţi, doctorul Petru Oprean, directorul Spitalului "Lukas" din Laslea, alături de soţia sa, dr. Anca Oprean, şi de Dorina Pora, soţia omului de afaceri Marcel Pora - furnizorul cărămizilor şi ţiglelor de epocă atât de necesare în anevoiosul proces de restaurare a clădirilor medievale. Cu această ocazie, dr. Oprean ne-a acordat un interviu.
"Promovăm medicina volantă, caravanele care vin în poartă la bolnavul din sate"
- Dacă ar fi să listăm numele tuturor personalităţilor prezente la Archita, ar trebui să umplem o pagină de ziar, domnule doctor. Cum aţi reuşit o astfel de mobilizare?
- De regulă, oamenii care au făcut ceva în viaţă nu pot lipsi de la un experiment revoluţionar, ce va cuprinde toată ţara. Archita este un sătuc uitat de lume, unde ajungi pe un drum prăfuit de ţară. Dar Clinica din Archita, a cărei renovare am inaugurat-o recent, va intra în istoria medicinii naţionale. Se bazează pe parteneriatul public/privat: pe de o parte, Fundaţia Nobrega, Institutul Inimii din Tg. Mureş, Fundaţia Livmed din Tg. Mureş, Spitalul Lukas din Laslea, împreună cu părintele Turk Martin, iar pe de alta, Consiliul judeţean Mureş şi casele de asigurări din Tg. Mureş şi Sibiu. Dorim să demonstrăm că medicina preventivă este viitorul nostru, salvarea României, în condiţiile în care statul nu are şi nu va avea suficienţi bani pentru spitale. De aici, din acest sătuc, vom promova medicina volantă, caravanele care vin în poartă la bolnavul din sate şi-l scutesc de multe ori să mai aglomereze spitalele. Este ideea mea, de care s-au arătat interesate cinci universităţi de medicină din ţară, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov şi Iaşi, precum şi două case de asigurări, menţionate mai sus.
- Cândva, dispensarul din Archita asigura asistenţa medicală primară. Cum va funcţiona după renovare?
- Va deveni o clinică-pilot europeană, cu cabinet de medicină generală, aparatură performantă, cabinet stomatologic fix şi mobil, casă pentru bolnavii de Alzheimer, caravane mobile. Ca să dovedească pe viu acest lucru, în numai trei ore, cele două caravane "împrumutate", deocamdată, pentru o zi, au consultat câteva sute de săteni. Stomatologii doctorului Mărgineanu din Sibiu au consultat 70 de copii, pentru prima dată în viaţa lor; le-au oferit periuţe de dinţi şi medicamente. Medicii de medicină generală de la "Lions Club Romania" (dr. Grigorovici) au consultat alţi 88 de copii, cu aparatură performantă. Spitalul "Lukas" din Laslea, cu medicii Mariana Moraru şi Claudia Micu, au determinat 132 de glicemii şi tensiuni arteriale, identificând 4 diabetici, 7 hipertensivi şi 3 boli cardiovasculare. Cu costuri minime, de regulă a zecea parte din costurile din spitale, medicii caravanelor ştiu deja starea de sănătate a sătenilor din Archita. Acest sistem nu este de sorginte europeană, ci nord-americană şi braziliană, unde distanţele sunt enorme, iar spitalele pe roţi sunt singura modalitate, şi cea mai ieftină, de asistenţă medicală în mediul rural. Oamenii sunt foarte mulţumiţi, deoarece nu vine numai doctorul, vine întreaga policlinică la ei.
- În renovarea clădirii şi în desfăşurarea proiectului dv. s-a implicat şi Fundaţia "Maria Nobrega". Care sunt acţiunile programate pentru viitorul imediat?
- În toamnă, fundaţia va organiza o întâlnire cu rectorii celor 9 universităţi de medicină şi farmacie din România, cu ministrul Sănătăţii, cu preşedintele Casei Naţionale de Asigurări, cu preşedintele Consiliului Medicilor şi preşedintele Academiei Medicale. Scopul? Stabilirea unei strategii naţionale pe următorii 50 de ani, care să nu mai poată fi schimbată de fiecare guvern care vine la putere. Proiectul Archita promovează, cum spuneam, medicina preventivă, pe care o susţin atât fundaţia Nobrega, cât şi Prinţul Charles, care ne-a vizitat recent. Acest concept înseamnă mult mai mult decât un simplu cabinet medical pentru zonă; va fi un cabinet medical dotat la cel mai înalt nivel european, care va avea capacitatea tehnică de a suplini analizele şi terapiile practicate de obicei în spitale. Nu există spital în care o zi de internare să coste mai puţin de 150 de lei. În caravanele noastre, bolnavul poate fi tratat la el acasă cu 10 lei!
"O veritabilă reformă a sistemului sanitar nu se poate face dacă nu reînfiinţăm spitalele bisericeşti"
- Conduceţi un spital bisericesc, construit cu fonduri germane. Ce loc ocupă acest aşezământ în viaţa satelor din zonă?
- Spitalul "Lukas" este o entitate creştină, pusă la dispoziţia celor mai săraci dintre pensionarii de la ţară. Este un aşezământ medico-social interetnic şi interconfesional, în cadrul căruia, începând cu anul 1992, a fost acordată asistenţă medicală şi spirituală pentru mii de pacienţi. Experienţa "Lukas" este deja cunoscută în toată lumea, în 2001, la Helsinki, în cadrul expoziţiei "Eurodiakonia", fiind declarat "Proiect de referinţă pentru Europa Centrală şi de Est". Vorbind despre Archita, acesta nu este un fapt monden. N-am dorit să apărem la televiziune sau în presă, ci am dorit să arătăm că avem o viziune pentru 50 de sate izolate din patru judeţe, aşa cum alţi colegi ai noştri ar putea avea pentru întreaga ţară. Cu o caravană şi doi medici rezidenţi bine plătiţi, poţi face toate analizele populaţiei dintr-un sat în două zile. Practic, în o sută de zile poţi face analize şi pune diagnostice tuturor locuitorilor celor 50 de sate. Aceasta, în condiţiile în care aparatura medicală performantă se află de regulă la oraşe, unde oamenii satelor ajung greu, cu costuri mari şi, din nefericire, în stadii avansate de boală.
- De peste două decenii se vorbeşte de "reforma sistemului sanitar". Nici un politician n-a dus la capăt acest proiect. Cum vedeţi stadiul actual?
- Sistemul sanitar românesc este un sistem bolnav, iar cauzele sunt cronice. Aş numi, în primul rând, cei 50 de ani de comunism, care au indus un fals slogan: sănătatea este gratuită. Este, deci, o cauză morală: minciuna, perpetuată şi după 1989. Pe de altă parte, am identificat şi o cauză "materială": lipsa de competenţă a managerilor, care s-au cramponat de scaune şi au luat decizii viciate de ignoranţa şi lipsa lor flagrantă de viziune. Nepriceperea acestora a fost triplată de o a treia cauză: corupţia. Fondurile de sănătate au fost deturnate, atât la nivel central (de la Casa de Asigurări Naţionale, înfiinţată abia în 1998), cât şi la nivel local. Cum? Banii sistemului s-au concentrat, practic, numai în anumite puncte, clientelar, neglijându-se baza, interesul bolnavului. Deşi e un lucru bun că s-a creat instituţia medicului de familie, totuşi, nu se mai pune deloc accentul pe medicina preventivă, care ar trebui să fie sarcina medicilor de familie. Este pentru prima oară în istoria medicinii româneşti când se întâmplă acest lucru grav. După părerea mea, o veritabilă reformă a sistemului sanitar nu se poate face dacă nu reînfiinţăm spitalele bisericeşti. După 1990, au apărut unităţile lucrative ale bisericilor: organizaţia "Filantropia" a bisericii ortodoxe; organizaţia "Caritas" a bisericilor catolică şi greco-catolică; organizaţia "Diakonia" a bisericii protestante. Aceste trei ramuri funcţionează pe tot teritoriul ţării, dar n-au fost luate în serios de autorităţi.
"Anomaliile din sistemul sanitar nu se datorează lipsei banilor, ci lipsei unor manageri cu suflet şi credinţă, iubitori de oameni"
- Cum vedeţi, transpusă în practică, funcţionarea spitalelor bisericeşti? Toată lumea ştie că bisericile nu au bani...
- Istoria medicinei în Principatele Române începe cu "bolniţele" mânăstireşti. Şi în perioada interbelică au existat o serie de mari aşezăminte de sănătate bisericeşti. Aceste spitale ar avea marele avantaj al credinţei şi moralei creştine puse în practică. De altfel, în toată lumea creştină există astfel de spitale, şi ele sunt conduse de oameni competenţi, corupţia fiind anulată din start. Toată lumea pune carul înaintea boilor şi întreabă: cu ce bani? Bani există: donaţii, asigurările medicale purtate de bolnavi, retrocedarea măcar a unei părţi din averile mânăstireşti. Anomaliile din sistemul sanitar nu se datorează lipsei banilor, ci lipsei unor manageri cu suflet şi credinţă, iubitori de oameni. Practic, dacă vorbim de biserica majoritară, ortodoxă, există peste 160 de protopopiate în toată ţara. Dacă la nivelul acesta înfiinţăm un centru de zi, precum este cel din Sighişoara, fiecare dintre cele 160 de centre va întreţine un bolnav cu doar 10 la sută din cât ar costa o zi de spitalizare, ţinând seama că aceşti oameni suferă, de regulă, de boli cronice. La nivelul episcopiilor avem, de asemenea, centre de zi, centre de îngrijire la domiciliu sau de îngrijire paliativă (pe ultima parte a vieţii). În fine, la nivelul mitropoliilor, avem exemplul spitalului "Providenţa" din Iaşi, iar în curând vom avea Centrul de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca. Se pot construi chiar spitale cu rang universitar, în aceste centre mitropolitane existând atât facultăţi de teologie, cât şi de medicină. Să nu uităm, în context, că exemplul "Caritasului" catolic, care lucrează cu o eficienţă extraordinară în 4 continente, ne poate inspira. Numai centrul "Caritas" din Blaj are peste 1500 de asistenţi sociali care lucrează la nivelul întregii ţări. Aşadar, spitalele bisericeşti au o tradiţie istorică, au o performanţă deosebită în toate ţările creştine, nu trebuie să mai inventăm nimic la ele. Mai sunt, totuşi, de făcut paşi în direcţia legiferării şi a parteneriatului cu statul, iar actualul ministru al Sănătăţii, d-l Nicolăescu, pare hotărât să acţioneze. Domnia sa are experienţa din 2007, când începuse un program extrem de promiţător.
"Colegiul Medicilor trebuie să-i apere pe medici, nu să-i îndemne să iasă în stradă"
- Preşedintele Colegiului Medicilor a cerut recent corpului medical să iasă în stradă pentru salarii mai mari. Cum vedeţi această chemare?
- Noi, medicii, nu ieşim acum, pe caniculă, să protestăm, cum că nu avem una şi alta şi salarii. Protestul ar trebui să răspundă lezării demnităţii profesionale a medicilor tineri, şi pentru asta sunt vinovaţi cei care conduc destinele sănătăţii şi asociaţia profesională, Colegiul Medicilor. Înainte de a critica toate guvernele, comuniste, postcomuniste, europene etc., eu critic deschis, şi-mi asum responsabilitatea pentru ce spun, Colegiul Medicilor din România. În ultimii 23 de ani, acesta trebuia să-i apere pe medici, nu să ne îndemne să ieşim în stradă, cum face domnul preşedinte actual. Dacă peste zece mii de medici au plecat în străinătate, atunci trebuie să ne asumăm responsabilitatea, întrucât au plecat şi din cauza noastră. Noi, liderii Colegiului, n-am avut o viziune. Or, viziunea medicală nu aparţine politicienilor, aparţine Şcolii Medicale Româneşti. De-a lungul istoriei, am avut mari vizionari între creatorii de şcoală medicală. Astăzi, nu mai avem sau, dacă îi avem, nu sunt ascultaţi. Noi trebuie să pregătim pentru politicieni Planul Medical pentru următorii 30-50 de ani. Cine "noi"? Institutul de Medicină şi Farmacie din România, Colegiul Medicilor şi al Farmaciştilor, Colegiul Asistenţilor, Academia Medicală. Numai aşa putem opri degringolada din rândul tineretului. Tot timpul, în istorie, tinerii medici români au studiat în Franţa, în Germania sau Anglia, dar au venit înapoi şi au profesat în slujba naţiunii lor. De ce nu s-ar întoarce şi astăzi?
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
