În ultima vreme, numele satului ARCHITA/ ARKEDEN din județul Mureș a ajuns pe buzele multor români. În primul rând, mulțumită vizitei Prințului Charles. În al doilea rând, grație evenimentelor petrecute la zece zile după vizita Prințului, sub patronajul Alteței Sale Regale și Imperiale Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen. Sâmbătă, 8 iunie, zeci de personalități județene, regionale și locale, alături de artiști, jurnaliști și un numeros public, au luat parte la tăierea panglicii inaugurale a Clinicii din Archita. Sufletul organizatoric al întregului eveniment a fost, ca și alte dăți, doctorul Petru Oprean, directorul Spitalului "Lukas" din Laslea, alături de soția sa, dr. Anca Oprean, și de Dorina Pora, soția omului de afaceri Marcel Pora - furnizorul cărămizilor și țiglelor de epocă atât de necesare în anevoiosul proces de restaurare a clădirilor medievale. Cu această ocazie, dr. Oprean ne-a acordat un interviu.
"Promovăm medicina volantă, caravanele care vin în poartă la bolnavul din sate"
- Dacă ar fi să listăm numele tuturor personalităților prezente la Archita, ar trebui să umplem o pagină de ziar, domnule doctor. Cum ați reușit o astfel de mobilizare?
- De regulă, oamenii care au făcut ceva în viață nu pot lipsi de la un experiment revoluționar, ce va cuprinde toată țara. Archita este un sătuc uitat de lume, unde ajungi pe un drum prăfuit de țară. Dar Clinica din Archita, a cărei renovare am inaugurat-o recent, va intra în istoria medicinii naționale. Se bazează pe parteneriatul public/privat: pe de o parte, Fundația Nobrega, Institutul Inimii din Tg. Mureș, Fundația Livmed din Tg. Mureș, Spitalul Lukas din Laslea, împreună cu părintele Turk Martin, iar pe de alta, Consiliul județean Mureș și casele de asigurări din Tg. Mureș și Sibiu. Dorim să demonstrăm că medicina preventivă este viitorul nostru, salvarea României, în condițiile în care statul nu are și nu va avea suficienți bani pentru spitale. De aici, din acest sătuc, vom promova medicina volantă, caravanele care vin în poartă la bolnavul din sate și-l scutesc de multe ori să mai aglomereze spitalele. Este ideea mea, de care s-au arătat interesate cinci universități de medicină din țară, Tg. Mureș, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov și Iași, precum și două case de asigurări, menționate mai sus.
- Cândva, dispensarul din Archita asigura asistența medicală primară. Cum va funcționa după renovare?
- Va deveni o clinică-pilot europeană, cu cabinet de medicină generală, aparatură performantă, cabinet stomatologic fix și mobil, casă pentru bolnavii de Alzheimer, caravane mobile. Ca să dovedească pe viu acest lucru, în numai trei ore, cele două caravane "împrumutate", deocamdată, pentru o zi, au consultat câteva sute de săteni. Stomatologii doctorului Mărgineanu din Sibiu au consultat 70 de copii, pentru prima dată în viața lor; le-au oferit periuțe de dinți și medicamente. Medicii de medicină generală de la "Lions Club Romania" (dr. Grigorovici) au consultat alți 88 de copii, cu aparatură performantă. Spitalul "Lukas" din Laslea, cu medicii Mariana Moraru și Claudia Micu, au determinat 132 de glicemii și tensiuni arteriale, identificând 4 diabetici, 7 hipertensivi și 3 boli cardiovasculare. Cu costuri minime, de regulă a zecea parte din costurile din spitale, medicii caravanelor știu deja starea de sănătate a sătenilor din Archita. Acest sistem nu este de sorginte europeană, ci nord-americană și braziliană, unde distanțele sunt enorme, iar spitalele pe roți sunt singura modalitate, și cea mai ieftină, de asistență medicală în mediul rural. Oamenii sunt foarte mulțumiți, deoarece nu vine numai doctorul, vine întreaga policlinică la ei.
- În renovarea clădirii și în desfășurarea proiectului dv. s-a implicat și Fundația "Maria Nobrega". Care sunt acțiunile programate pentru viitorul imediat?
- În toamnă, fundația va organiza o întâlnire cu rectorii celor 9 universități de medicină și farmacie din România, cu ministrul Sănătății, cu președintele Casei Naționale de Asigurări, cu președintele Consiliului Medicilor și președintele Academiei Medicale. Scopul? Stabilirea unei strategii naționale pe următorii 50 de ani, care să nu mai poată fi schimbată de fiecare guvern care vine la putere. Proiectul Archita promovează, cum spuneam, medicina preventivă, pe care o susțin atât fundația Nobrega, cât și Prințul Charles, care ne-a vizitat recent. Acest concept înseamnă mult mai mult decât un simplu cabinet medical pentru zonă; va fi un cabinet medical dotat la cel mai înalt nivel european, care va avea capacitatea tehnică de a suplini analizele și terapiile practicate de obicei în spitale. Nu există spital în care o zi de internare să coste mai puțin de 150 de lei. În caravanele noastre, bolnavul poate fi tratat la el acasă cu 10 lei!
"O veritabilă reformă a sistemului sanitar nu se poate face dacă nu reînființăm spitalele bisericești"
- Conduceți un spital bisericesc, construit cu fonduri germane. Ce loc ocupă acest așezământ în viața satelor din zonă?
- Spitalul "Lukas" este o entitate creștină, pusă la dispoziția celor mai săraci dintre pensionarii de la țară. Este un așezământ medico-social interetnic și interconfesional, în cadrul căruia, începând cu anul 1992, a fost acordată asistență medicală și spirituală pentru mii de pacienți. Experiența "Lukas" este deja cunoscută în toată lumea, în 2001, la Helsinki, în cadrul expoziției "Eurodiakonia", fiind declarat "Proiect de referință pentru Europa Centrală și de Est". Vorbind despre Archita, acesta nu este un fapt monden. N-am dorit să apărem la televiziune sau în presă, ci am dorit să arătăm că avem o viziune pentru 50 de sate izolate din patru județe, așa cum alți colegi ai noștri ar putea avea pentru întreaga țară. Cu o caravană și doi medici rezidenți bine plătiți, poți face toate analizele populației dintr-un sat în două zile. Practic, în o sută de zile poți face analize și pune diagnostice tuturor locuitorilor celor 50 de sate. Aceasta, în condițiile în care aparatura medicală performantă se află de regulă la orașe, unde oamenii satelor ajung greu, cu costuri mari și, din nefericire, în stadii avansate de boală.
- De peste două decenii se vorbește de "reforma sistemului sanitar". Nici un politician n-a dus la capăt acest proiect. Cum vedeți stadiul actual?
- Sistemul sanitar românesc este un sistem bolnav, iar cauzele sunt cronice. Aș numi, în primul rând, cei 50 de ani de comunism, care au indus un fals slogan: sănătatea este gratuită. Este, deci, o cauză morală: minciuna, perpetuată și după 1989. Pe de altă parte, am identificat și o cauză "materială": lipsa de competență a managerilor, care s-au cramponat de scaune și au luat decizii viciate de ignoranța și lipsa lor flagrantă de viziune. Nepriceperea acestora a fost triplată de o a treia cauză: corupția. Fondurile de sănătate au fost deturnate, atât la nivel central (de la Casa de Asigurări Naționale, înființată abia în 1998), cât și la nivel local. Cum? Banii sistemului s-au concentrat, practic, numai în anumite puncte, clientelar, neglijându-se baza, interesul bolnavului. Deși e un lucru bun că s-a creat instituția medicului de familie, totuși, nu se mai pune deloc accentul pe medicina preventivă, care ar trebui să fie sarcina medicilor de familie. Este pentru prima oară în istoria medicinii românești când se întâmplă acest lucru grav. După părerea mea, o veritabilă reformă a sistemului sanitar nu se poate face dacă nu reînființăm spitalele bisericești. După 1990, au apărut unitățile lucrative ale bisericilor: organizația "Filantropia" a bisericii ortodoxe; organizația "Caritas" a bisericilor catolică și greco-catolică; organizația "Diakonia" a bisericii protestante. Aceste trei ramuri funcționează pe tot teritoriul țării, dar n-au fost luate în serios de autorități.
"Anomaliile din sistemul sanitar nu se datorează lipsei banilor, ci lipsei unor manageri cu suflet și credință, iubitori de oameni"
- Cum vedeți, transpusă în practică, funcționarea spitalelor bisericești? Toată lumea știe că bisericile nu au bani...
- Istoria medicinei în Principatele Române începe cu "bolnițele" mânăstirești. Și în perioada interbelică au existat o serie de mari așezăminte de sănătate bisericești. Aceste spitale ar avea marele avantaj al credinței și moralei creștine puse în practică. De altfel, în toată lumea creștină există astfel de spitale, și ele sunt conduse de oameni competenți, corupția fiind anulată din start. Toată lumea pune carul înaintea boilor și întreabă: cu ce bani? Bani există: donații, asigurările medicale purtate de bolnavi, retrocedarea măcar a unei părți din averile mânăstirești. Anomaliile din sistemul sanitar nu se datorează lipsei banilor, ci lipsei unor manageri cu suflet și credință, iubitori de oameni. Practic, dacă vorbim de biserica majoritară, ortodoxă, există peste 160 de protopopiate în toată țara. Dacă la nivelul acesta înființăm un centru de zi, precum este cel din Sighișoara, fiecare dintre cele 160 de centre va întreține un bolnav cu doar 10 la sută din cât ar costa o zi de spitalizare, ținând seama că acești oameni suferă, de regulă, de boli cronice. La nivelul episcopiilor avem, de asemenea, centre de zi, centre de îngrijire la domiciliu sau de îngrijire paliativă (pe ultima parte a vieții). În fine, la nivelul mitropoliilor, avem exemplul spitalului "Providența" din Iași, iar în curând vom avea Centrul de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca. Se pot construi chiar spitale cu rang universitar, în aceste centre mitropolitane existând atât facultăți de teologie, cât și de medicină. Să nu uităm, în context, că exemplul "Caritasului" catolic, care lucrează cu o eficiență extraordinară în 4 continente, ne poate inspira. Numai centrul "Caritas" din Blaj are peste 1500 de asistenți sociali care lucrează la nivelul întregii țări. Așadar, spitalele bisericești au o tradiție istorică, au o performanță deosebită în toate țările creștine, nu trebuie să mai inventăm nimic la ele. Mai sunt, totuși, de făcut pași în direcția legiferării și a parteneriatului cu statul, iar actualul ministru al Sănătății, d-l Nicolăescu, pare hotărât să acționeze. Domnia sa are experiența din 2007, când începuse un program extrem de promițător.
"Colegiul Medicilor trebuie să-i apere pe medici, nu să-i îndemne să iasă în stradă"
- Președintele Colegiului Medicilor a cerut recent corpului medical să iasă în stradă pentru salarii mai mari. Cum vedeți această chemare?
- Noi, medicii, nu ieșim acum, pe caniculă, să protestăm, cum că nu avem una și alta și salarii. Protestul ar trebui să răspundă lezării demnității profesionale a medicilor tineri, și pentru asta sunt vinovați cei care conduc destinele sănătății și asociația profesională, Colegiul Medicilor. Înainte de a critica toate guvernele, comuniste, postcomuniste, europene etc., eu critic deschis, și-mi asum responsabilitatea pentru ce spun, Colegiul Medicilor din România. În ultimii 23 de ani, acesta trebuia să-i apere pe medici, nu să ne îndemne să ieșim în stradă, cum face domnul președinte actual. Dacă peste zece mii de medici au plecat în străinătate, atunci trebuie să ne asumăm responsabilitatea, întrucât au plecat și din cauza noastră. Noi, liderii Colegiului, n-am avut o viziune. Or, viziunea medicală nu aparține politicienilor, aparține Școlii Medicale Românești. De-a lungul istoriei, am avut mari vizionari între creatorii de școală medicală. Astăzi, nu mai avem sau, dacă îi avem, nu sunt ascultați. Noi trebuie să pregătim pentru politicieni Planul Medical pentru următorii 30-50 de ani. Cine "noi"? Institutul de Medicină și Farmacie din România, Colegiul Medicilor și al Farmaciștilor, Colegiul Asistenților, Academia Medicală. Numai așa putem opri degringolada din rândul tineretului. Tot timpul, în istorie, tinerii medici români au studiat în Franța, în Germania sau Anglia, dar au venit înapoi și au profesat în slujba națiunii lor. De ce nu s-ar întoarce și astăzi?