Dr. PETRU OPREAN - "Medicina preventivă este salvarea României, în condițiile în care statul nu are și nu va avea suficienți bani pentru spitale"

Ion Longin Popescu
Cofondatorul Spitalului "Lukas" din Laslea, județul Sibiu

În ultima vreme, numele satului AR­CHI­TA/ ARKEDEN din județul Mureș a ajuns pe buzele multor români. În primul rând, mulțumită vizitei Prințului Charles. În al doilea rând, grație eveni­men­telor petrecute la zece zile după vizita Prințului, sub patronajul Alteței Sale Regale și Imperiale Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen. Sâmbătă, 8 iunie, zeci de personalități județene, regionale și locale, ală­turi de artiști, jurnaliști și un numeros public, au luat parte la tăierea panglicii inaugurale a Clinicii din Ar­chi­ta. Sufletul organizatoric al întregului eveniment a fost, ca și alte dăți, doctorul Petru Oprean, directorul Spi­talului "Lukas" din Laslea, alături de soția sa, dr. An­ca Oprean, și de Dorina Pora, soția omului de afa­ceri Marcel Pora - furnizorul cărămizilor și țiglelor de epo­că atât de necesare în anevoiosul proces de restau­rare a clădirilor medievale. Cu această ocazie, dr. Oprean ne-a acordat un interviu.

"Promovăm medicina volantă, caravanele care vin în poartă la bolnavul din sate"

- Dacă ar fi să listăm numele tuturor per­so­na­li­tăților prezente la Archita, ar trebui să umplem o pa­gină de ziar, domnule doctor. Cum ați reușit o astfel de mobilizare?

- De regulă, oamenii care au făcut ceva în viață nu pot lipsi de la un experiment revoluționar, ce va cu­prin­de toată țara. Archita este un sătuc uitat de lume, unde ajungi pe un drum prăfuit de țară. Dar Clinica din Ar­chita, a cărei renovare am inaugurat-o recent, va intra în istoria medicinii naționale. Se bazează pe partene­riatul public/privat: pe de o parte, Fundația Nobrega, Institutul Inimii din Tg. Mureș, Fundația Livmed din Tg. Mureș, Spitalul Lukas din Laslea, împreună cu pă­rintele Turk Martin, iar pe de alta, Consiliul județean Mu­reș și casele de asigurări din Tg. Mureș și Sibiu. Do­rim să demonstrăm că medicina preventivă este viitorul nostru, salvarea României, în condițiile în care statul nu are și nu va avea suficienți bani pentru spitale. De aici, din acest sătuc, vom promova medicina volan­tă, caravanele care vin în poartă la bolnavul din sate și-l scutesc de multe ori să mai aglomereze spitalele. Este ideea mea, de care s-au arătat interesate cinci uni­ver­sități de medicină din țară, Tg. Mureș, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov și Iași, precum și două case de asigurări, menționate mai sus.

- Cândva, dispensarul din Archita asigura asis­tența medicală primară. Cum va funcționa după renovare?

- Va deveni o clinică-pilot europeană, cu cabinet de me­dicină generală, aparatură performantă, cabinet sto­matologic fix și mobil, casă pentru bolnavii de Alzhei­mer, caravane mobile. Ca să dovedească pe viu acest lu­cru, în numai trei ore, cele două caravane "îm­pru­mu­tate", deocamdată, pentru o zi, au consultat câ­teva sute de să­teni. Stomatologii doctorului Mărgi­nea­nu din Si­biu au consultat 70 de copii, pentru prima dată în viața lor; le-au oferit periuțe de dinți și medicamente. Me­dicii de medicină generală de la "Lions Club Ro­mania" (dr. Grigorovici) au consultat alți 88 de copii, cu apa­ratură performantă. Spitalul "Lukas" din Laslea, cu me­dicii Mariana Moraru și Claudia Micu, au deter­minat 132 de glicemii și tensiuni arteriale, identificând 4 diabetici, 7 hipertensivi și 3 boli cardiovasculare. Cu costuri mi­nime, de regulă a zecea parte din costurile din spitale, medicii caravanelor știu deja starea de sănă­tate a să­tenilor din Archita. Acest sistem nu este de sor­ginte eu­ro­peană, ci nord-americană și braziliană, un­de dis­tan­țele sunt enorme, iar spitalele pe roți sunt singura mo­da­litate, și cea mai ieftină, de asistență me­dicală în mediul rural. Oamenii sunt foarte mulțumiți, de­oarece nu vine numai doctorul, vine întreaga poli­cli­nică la ei.

- În renovarea clădirii și în desfășurarea pro­iectului dv. s-a implicat și Fundația "Maria No­bre­ga". Care sunt acțiunile programate pentru viitorul ime­diat?

- În toamnă, fundația va organiza o întâlnire cu rectorii celor 9 universități de medicină și farmacie din Ro­mâ­nia, cu ministrul Sănătății, cu președintele Casei Na­țio­nale de Asigurări, cu președintele Consiliului Me­di­­cilor și președintele Academiei Medicale. Scopul? Sta­bili­rea unei strategii naționale pe următorii 50 de ani, care să nu mai poată fi schimbată de fiecare gu­vern care vine la putere. Proiectul Archita promo­vea­ză, cum spu­neam, medicina preventivă, pe care o susțin atât fun­dația Nobrega, cât și Prințul Charles, care ne-a vi­zitat recent. Acest concept înseamnă mult mai mult de­cât un simplu cabinet medical pentru zonă; va fi un ca­binet medical dotat la cel mai înalt nivel eu­ropean, ca­re va avea capacitatea tehnică de a suplini analizele și terapiile practicate de obicei în spitale. Nu există spital în care o zi de internare să coste mai puțin de 150 de lei. În caravanele noastre, bolnavul poate fi tratat la el acasă cu 10 lei!

"O veritabilă reformă a sistemului sanitar nu se poate face dacă nu reînființăm spitalele bisericești"

- Conduceți un spital bisericesc, construit cu fon­duri germane. Ce loc ocupă acest așezământ în viața satelor din zonă?

- Spitalul "Lukas" este o entitate creștină, pusă la dispoziția celor mai săraci dintre pensionarii de la țară. Este un așezământ medico-social interetnic și in­ter­con­­fesional, în cadrul căruia, începând cu anul 1992, a fost acordată asistență medicală și spirituală pentru mii de pacienți. Experiența "Lukas" este deja cunos­cută în toată lumea, în 2001, la Helsinki, în cadrul expoziției "Eurodiakonia", fiind declarat "Proiect de referință pentru Europa Centrală și de Est". Vorbind despre Archita, acesta nu este un fapt monden. N-am do­rit să apărem la televiziune sau în presă, ci am dorit să arătăm că avem o viziune pentru 50 de sate izolate din patru județe, așa cum alți colegi ai noștri ar putea avea pentru întreaga țară. Cu o caravană și doi medici re­zidenți bine plătiți, poți face toate analizele popu­lației dintr-un sat în două zile. Practic, în o sută de zile poți face analize și pune diagnostice tuturor locuito­ri­lor celor 50 de sate. Aceasta, în condițiile în care apa­ratura medicală performantă se află de regulă la orașe, unde oamenii satelor ajung greu, cu costuri mari și, din nefericire, în stadii avansate de boală.

- De peste două decenii se vorbește de "reforma sis­temului sanitar". Nici un politician n-a dus la ca­păt acest proiect. Cum vedeți stadiul actual?

- Sistemul sanitar românesc este un sistem bolnav, iar cauzele sunt cronice. Aș numi, în primul rând, cei 50 de ani de comunism, care au indus un fals slogan: să­­nătatea este gratuită. Este, deci, o cauză morală: min­­ciuna, perpetuată și după 1989. Pe de altă parte, am identificat și o cauză "materială": lipsa de compe­ten­ță a managerilor, care s-au cramponat de scaune și au luat decizii viciate de ignoranța și lipsa lor flagrantă de viziune. Nepriceperea acestora a fost triplată de o a treia cauză: corupția. Fondurile de sănătate au fost deturnate, atât la nivel central (de la Casa de Asigurări Naționale, înființată abia în 1998), cât și la nivel local. Cum? Banii sistemului s-au concentrat, practic, numai în anumite puncte, clientelar, neglijându-se baza, inte­re­sul bolnavului. Deși e un lucru bun că s-a creat ins­ti­tuția medicului de familie, totuși, nu se mai pune deloc accentul pe medicina preventivă, care ar trebui să fie sarcina medicilor de familie. Este pentru prima oară în istoria medicinii românești când se întâmplă acest lucru grav. După părerea mea, o veritabilă re­for­mă a sistemului sanitar nu se poate face dacă nu reîn­ființăm spitalele bisericești. După 1990, au apărut uni­tățile lucrative ale bisericilor: organizația "Filantropia" a bisericii ortodoxe; organizația "Caritas" a bisericilor catolică și greco-catolică; organizația "Diakonia" a bi­sericii protestante. Aceste trei ramuri funcționează pe tot teritoriul țării, dar n-au fost luate în serios de auto­rități.

"Anomaliile din sistemul sanitar nu se datorează lipsei banilor, ci lipsei unor manageri cu suflet și credință, iubitori de oameni"

- Cum vedeți, transpusă în practică, funcționarea spitalelor bisericești? Toată lumea știe că bisericile nu au bani...

- Istoria medicinei în Principatele Române începe cu "bolnițele" mânăstirești. Și în perioada interbelică au existat o serie de mari așezăminte de sănătate bise­ri­cești. Aceste spitale ar avea marele avantaj al cre­dinței și moralei creștine puse în practică. De altfel, în toată lumea creștină există astfel de spitale, și ele sunt conduse de oameni competenți, corupția fiind anulată din start. Toată lumea pune carul înaintea boilor și în­trea­bă: cu ce bani? Bani există: donații, asigurările me­dicale purtate de bolnavi, retrocedarea măcar a unei părți din averile mânăstirești. Anomaliile din sistemul sanitar nu se datorează lipsei banilor, ci lipsei unor manageri cu suflet și credință, iubitori de oameni. Prac­tic, dacă vorbim de biserica majoritară, ortodoxă, există peste 160 de protopopiate în toată țara. Dacă la nivelul acesta înființăm un centru de zi, precum este cel din Sighișoara, fiecare dintre cele 160 de centre va întreține un bolnav cu doar 10 la sută din cât ar costa o zi de spi­ta­lizare, ținând seama că acești oameni sufe­ră, de re­gulă, de boli cronice. La nivelul episcopiilor avem, de asemenea, centre de zi, centre de îngrijire la do­mi­ciliu sau de îngrijire paliativă (pe ultima parte a vieții). În fine, la nivelul mitropoliilor, avem exemplul spita­lului "Providența" din Iași, iar în curând vom avea Centrul de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca. Se pot construi chiar spitale cu rang universitar, în aceste centre mitro­po­litane existând atât facultăți de teologie, cât și de me­dicină. Să nu uităm, în context, că exemplul "Cari­ta­sului" catolic, care lucrează cu o eficiență ex­traordinară în 4 continente, ne poate inspira. Numai cen­trul "Ca­ritas" din Blaj are peste 1500 de asistenți so­­ciali care lu­crează la nivelul întregii țări. Așadar, spi­talele bise­ricești au o tradiție istorică, au o performanță deosebită în toate țările creștine, nu trebuie să mai inventăm ni­mic la ele. Mai sunt, totuși, de făcut pași în direcția le­giferării și a parteneriatului cu statul, iar actualul mi­nistru al Sănătății, d-l Nicolăescu, pare ho­tărât să ac­țio­neze. Domnia sa are experiența din 2007, când în­ce­puse un program extrem de promițător.

"Colegiul Medicilor trebuie să-i apere pe medici, nu să-i îndemne să iasă în stradă"

- Președintele Colegiului Medicilor a cerut recent corpului medical să iasă în stradă pentru salarii mai mari. Cum vedeți această chemare?

- Noi, medicii, nu ieșim acum, pe caniculă, să pro­testăm, cum că nu avem una și alta și salarii. Protestul ar trebui să răspundă lezării demnității profesionale a medicilor tineri, și pentru asta sunt vinovați cei care conduc destinele sănătății și asociația profesională, Colegiul Medicilor. Înainte de a critica toate guvernele, comuniste, postcomuniste, europene etc., eu critic des­chis, și-mi asum responsabilitatea pentru ce spun, Co­legiul Medicilor din România. În ultimii 23 de ani, acesta trebuia să-i apere pe medici, nu să ne îndemne să ieșim în stradă, cum face domnul președinte actual. Dacă peste zece mii de medici au plecat în străinătate, atunci trebuie să ne asumăm responsabilitatea, întrucât au plecat și din cauza noastră. Noi, liderii Colegiului, n-am avut o viziune. Or, viziunea medicală nu aparține politicienilor, aparține Școlii Medicale Românești. De-a lungul istoriei, am avut mari vizionari între cre­atorii de școală medicală. Astăzi, nu mai avem sau, dacă îi avem, nu sunt ascultați. Noi trebuie să pregătim pentru politicieni Planul Medical pentru următorii 30-50 de ani. Cine "noi"? Institutul de Medicină și Far­ma­­cie din Ro­mânia, Colegiul Medicilor și al Farma­ciș­tilor, Co­le­giul Asistenților, Academia Medicală. Nu­mai așa pu­tem opri degringolada din rândul tineretului. Tot tim­pul, în istorie, tinerii medici români au studiat în Fran­ța, în Germania sau Anglia, dar au venit înapoi și au profesat în slujba națiunii lor. De ce nu s-ar în­toar­ce și as­tăzi?