"Europa Nostra"reprezintă 250 de organizaţii non-guvernamentale şi 5 milioane de membri individuali din peste 50 de ţări. Împreună, aceste organizaţii sunt o puternică reţea de dialog şi dezbatere, celebrând cele mai bune realizări de patrimoniu şi organizând noi campanii împotriva ameninţărilor la adresa clădirilor de patrimoniu vulnerabile, a siturilor şi a naturii. Fondată în 1963, "Europa Nostra"este Vocea Patrimoniului Cultural în Europa. Preşedintele acestei importante organizaţii este celebrul tenor Placido Domingo, iar preşedintele executiv este diplomatul Denis de Kergorlay, Cavaler al Legiunii de Onoare.
"Ţara dvs. are o cantitate uriaşă de patrimoniu"
- Care sunt principalele activităţi ale Europa Nostra?
- Europa Nostra este bine cunoscută pentru programul său pilot - "Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural / Premiile Europa Nostra". Prin acordarea de premii pentru excelenţă, sărbătorim în fiecare an cele mai bune realizări în ceea ce priveşte protecţia patrimoniului din Europa. Laureaţii din acest an vor fi onoraţi la o ceremonie de cel mai înalt nivel, care va avea loc pe 16 iunie, la poalele Acropolei din Atena (cu ocazia celui de-al 50-lea Congres Aniversar al organizaţiei). Europa Noastra a ridicat vocea de câte ori patrimoniul cultural al Europei a fost în pericol. Şi cum preşedintele organizaţiei este faimosul cântăreţ de operă Placido Domingo, veţi înţelege că avem o voce destul de puternică... Cealaltă misiune importantă a organizaţiei noastre este de a stabili la Bruxelles şi Strasbourg un "lobby de patrimoniu", de a influenţa dezbaterea europeană asupra politicilor/liniilor de finanţare care au un impact asupra patrimoniului.
- Aveţi membri şi aţi oferit premii şi în România?
- Suntem foarte încântaţi că, printre membrii noştri, avem şi o serie de organizaţii de patrimoniu din România, cum ar fi Pro Patrimonio şi Fundaţia Transilvania Trust. Avem membri români în cadrul Consiliului nostru ştiinţific şi, de asemenea, în juriul care acordă premiile pentru conservarea patrimoniului. De-a lungul anilor, o serie de premii au fost acordate unor realizări deosebite din România. Personal, am o amintire extrem de plăcută despre vizita mea la Bucureşti, în anul 2004, când am prezentat premiul nostru eminentului arhitect Călin Hoinărescu. Graţie lui, am făcut una dintre descoperirile mele de patrimoniu cele mai uimitoare - mausoleul spiritual construit pentru poeta Iulia Hasdeu, prima tânără din România care a studiat la Sorbona, de către tatăl ei, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu. Recent, Marele Premiu Europa Nostra, la categoria "serviciu dedicat", a fost acordat doamnei Paraschiva Kovacs, pentru angajamentul ei voluntar la salvarea unora dintre cele mai originale obiective de patrimoniu din Transilvania. Un alt premiu, la categoria "conservare", a fost acordat pentru restaurarea remarcabilă a Mănăstirii Golia din Iaşi. De asemenea, am acordat un premiu doctorului Hans Christian Habermann, a cărui familie este originară din Transilvania. Aceasta arată că o mişcare pentru salvarea patrimoniului se întăreşte tot mai mult în România, pentru că ţara dumneavoastră are o cantitate uriaşă de patrimoniu.
- În luna ianuarie a acestui an, aţi lansat un nou program - "Cele mai ameninţate 7 monumente". Care este intenţia Europa Nostra?
- Suntem foarte mândri că marcăm aniversarea a 50 de ani de la înfiinţare cu lansarea unui program nou: "Cele mai ameninţate 7 monumente", în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). În timpul Congresului nostru din Atena, vom anunţa prima listă a "Celor 7". Odată ce lista va fi publicată, vom organiza vizite la siturile listate, împreună cu experţi aleşi de Banca Europeană de Investiţii, cu scopul de a ajuta autorităţile locale să pregătească planuri viabile şi durabile de salvare. Intenţia noastră este de a sensibiliza opinia publică şi de a mobiliza partenerii publici şi privaţi, nu numai la nivel local, ci şi la nivel naţional şi european, pentru salvarea acelor situri. Este, desigur, foarte posibil ca unul sau mai multe situri pe cale de dispariţie din România să fie nominalizate în Lista noastră.
"Este, cu siguranţă, dreptul României de a profita de resursele sale miniere, dar întrebarea este cum şi când"
- De-a lungul anilor, ne-am ridicat în mod constant vocea pentru a sublinia importanţa patrimoniului de la Roşia Montană, nu numai pentru România, ci şi pentru Europa şi chiar pentru întreaga lume. Ne-am exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la distrugerile inevitabile şi ireversibile pe care proiectul minei de aur - dacă este aprobat - le-ar provoca acestui patrimoniu.
- Aţi avut şansa de a vorbi cu reprezentanţii companiei "Gabriel Resources"din Canada?
- Ne-am întâlnit cu reprezentanţii companiei şi, de asemenea, cu arheologi francezi, englezi şi români, care acţionează în calitate de consilieri pe lângă companie. Argumentele lor principale pot fi rezumate după cum urmează: o ţară ca România, cu o stare precară a economiei, nu îşi poate permite să nu profite de resursele miniere; regiunea Roşia Montană a fost întotdeauna o zonă minieră şi soluţia propusă de firmă ar fi în continuitate cu istoria regiunii; ca o compensaţie, compania este gata să se angajeze cu o sumă semnificativă de bani pentru conservarea unei anumite părţi a patrimoniului cultural din zonă; în fine, în cazul în care România respinge oferta făcută de corporaţie, patrimoniul cultural din zonă, în special cel arheologic, ar fi pierdut pentru totdeauna, din cauza lipsei de resurse. Interlocutorii mei mi-au apărut ca fiind sinceri şi competenţi, şi nu doresc să pun la îndoială punctele lor de vedere. Dar, în calitate de preşedinte executiv al Europa Nostra, este de datoria mea de a stimula gândirea deschisă şi investigarea alternativelor, cu scopul de a găsi o soluţie care ar fi cea mai favorabilă pentru protejarea comorilor culturale şi naturale excepţionale de la Roşia Montană. Ca rezultat al acestui proces de gândire şi investigare, avem câteva întrebări şi unele recomandări pe care aş dori să le fac românilor.
- Care sunt aceste întrebări?
- Este cu siguranţă dreptul României de a profita de resursele sale miniere, dar întrebarea este cum şi când. Chiar dacă afacerea propusă de "Gabriel Resources"poate părea atractivă, "brutalitatea"exploatării va cauza, cu siguranţă, o problemă. În acest caz, nu putem vorbi despre "continuitate"faţă de operaţiunile miniere în galerii, care au loc de peste 2000 de ani. După cum ştiţi, proiectul propus de Gabriel Resources are drept scop extragerea totalităţii resurselor de aur rămase în doar 16 de ani. Un astfel de proiect poate fi realizat doar prin minerit în carieră, cu utilizarea cianurii. Nu poate fi nici o îndoială că astfel de metode de extracţie, care sunt eficiente, dar brutale, ar provoca daune ireversibile patrimoniului cultural şi natural al întregii regiuni a Munţilor Apuseni. Iar propunerea companiei de a crea un muzeu în care ar fi expuse câteva artefacte legate de activitatea minieră din trecut cu greu poate fi acceptată ca o compensaţie echitabilă pentru pierderea ireversibilă a patrimoniului bogat existent.
"Trebuie să examinăm cu atenţie fezabilitatea unei dezvoltări alternative"
- Dacă nu suntem convinşi că proiectul propus de "Gabriel Resources"este singura soluţie, trebuie să examinăm cu atenţie fezabilitatea unei dezvoltări alternative. Prin urmare, este legitim să ne întrebăm dacă o ţară ca România ar fi potrivit să vândă depozite de aur formidabile, situate sub o altă "mină de aur"- resursele naturale şi culturale de patrimoniu din zona Roşia Montană. Prin rezistenţa la "sirenele"lui "Gabriel Resources", România poate fi sigură de următoarele: s-ar putea pierde o oportunitate pe termen scurt de creştere economică, dar s-ar conserva resursele ambelor "mine de aur": resursele de aur propriu-zise, care nu au fost încă extrase, şi patrimoniul cultural şi natural. Să visăm puţin: ar fi oare potrivit să credem că în viitor se va putea angaja exploatarea resurselor de aur în mod durabil, fără utilizarea cianurii, cu un alt tip de tehnologii, care ar relua tradiţia mineritului prin galerie? Dezvoltările tehnologice au demonstrat numeroase inversări de situaţie. Prin urmare, nu cred că o evoluţie ecologică a tehnologiei de extragere a aurului este de neconceput. În al doilea rând, să nu uităm că există în Europa o altă piaţă în creştere rapidă - cea a turismului cultural. Ţări precum Franţa sau Italia, atât de bogate în patrimoniu cultural şi natural, au dovedit că turismul cultural creează creştere şi prosperitate în regiunile sau oraşele în cauză. De ce nu ne-am putea imagina că România, cu siturile sale de patrimoniu încă insuficient exploatate din punct de vedere turistic, ar putea urma exemplul altora, beneficiind de câştigurile realizate din investiţii în propriile sale comori culturale şi naturale?
- Pornind de la aceste reflecţii, care sunt recomandările Europa Nostra pentru Roşia Montană?
- Următoarele consideraţii ale Europa Nostra sunt vitale pentru punerea în aplicare a unei soluţii alternative durabile: a) înscrierea întregii regiuni ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Aceasta este o problemă majoră, iar procesul trebuie să fie iniţiat de către autorităţile române, aşa cum am sugerat în scrisorile noastre către Guvernul României. b) în acelaşi spirit, îndemnăm autorităţile române să se asigure că legislaţia naţională privind patrimoniul cultural este pe deplin respectată. În cazul în care elementele importante ale patrimoniului cultural, cum ar fi Muntele Cârnic, sunt protejate de legislaţia naţională, guvernul nu ar trebui să permită radierea acestora din listele de patrimoniu. c) angajamentul Uniunii Europene de a ajuta financiar România pentru a realiza un proiect pe termen lung, de conservare şi dezvoltare a întregii zone Roşia Montană. Întrucât se pare că, în prezent, România nu dispune de resurse suficiente pentru o astfel de investiţie, o alternativă credibilă la proiectul promovat de "Gabriel Resources"poate fi pusă în aplicare doar prin intermediul unui plan de acţiune comun, între instituţiile europene şi guvernul român. Resursele trebuie să fie găsite în cadrul fondurilor structurale ale UE, iar Banca Europeană de Investiţii să pregătească un plan de intervenţie de urgenţă pentru a conserva patrimoniul deja ameninţat cu distrugerea fizică. Noi credem că Uniunea Europeană ar trebui să ajute România să opteze pentru o astfel de dezvoltare, în conformitate cu propria Agendă UE 2020. Dacă UE doreşte să traducă intenţiile sale bune în acţiuni concrete, mi se pare că Roşia Montană este un studiu de caz perfect, un adevărat test de voinţă a Uniunii de a promova dezvoltarea durabilă.
- De ce crede Europa Nostra că patrimoniul cultural şi natural din Roşia Montană (ca şi din restul Europei) trebuie conservat cu orice preţ?
- Nu există nici o îndoială că patrimoniul cultural este o resursă-cheie pentru Europa. Pentru a-l cita pe preşedintele nostru, maestrul Placido Domingo, "patrimoniul nostru cultural este mina noastră de aur. Este pâinea şi untul Europei, aşa cum este şi inima şi sufletul Europei".
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
