"Europa Nostra"reprezintă 250 de organizații non-guvernamentale și 5 milioane de membri individuali din peste 50 de țări. Împreună, aceste organizații sunt o puternică rețea de dialog și dezbatere, celebrând cele mai bune realizări de patrimoniu și organizând noi campanii împotriva amenințărilor la adresa clădirilor de patrimoniu vulnerabile, a siturilor și a naturii. Fondată în 1963, "Europa Nostra"este Vocea Patrimoniului Cultural în Europa. Președintele acestei importante organizații este celebrul tenor Placido Domingo, iar președintele executiv este diplomatul Denis de Kergorlay, Cavaler al Legiunii de Onoare.
"Țara dvs. are o cantitate uriașă de patrimoniu"
- Care sunt principalele activități ale Europa Nostra?
- Europa Nostra este bine cunoscută pentru programul său pilot - "Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural / Premiile Europa Nostra". Prin acordarea de premii pentru excelență, sărbătorim în fiecare an cele mai bune realizări în ceea ce privește protecția patrimoniului din Europa. Laureații din acest an vor fi onorați la o ceremonie de cel mai înalt nivel, care va avea loc pe 16 iunie, la poalele Acropolei din Atena (cu ocazia celui de-al 50-lea Congres Aniversar al organizației). Europa Noastra a ridicat vocea de câte ori patrimoniul cultural al Europei a fost în pericol. Și cum președintele organizației este faimosul cântăreț de operă Placido Domingo, veți înțelege că avem o voce destul de puternică... Cealaltă misiune importantă a organizației noastre este de a stabili la Bruxelles și Strasbourg un "lobby de patrimoniu", de a influența dezbaterea europeană asupra politicilor/liniilor de finanțare care au un impact asupra patrimoniului.
- Aveți membri și ați oferit premii și în România?
- Suntem foarte încântați că, printre membrii noștri, avem și o serie de organizații de patrimoniu din România, cum ar fi Pro Patrimonio și Fundația Transilvania Trust. Avem membri români în cadrul Consiliului nostru științific și, de asemenea, în juriul care acordă premiile pentru conservarea patrimoniului. De-a lungul anilor, o serie de premii au fost acordate unor realizări deosebite din România. Personal, am o amintire extrem de plăcută despre vizita mea la București, în anul 2004, când am prezentat premiul nostru eminentului arhitect Călin Hoinărescu. Grație lui, am făcut una dintre descoperirile mele de patrimoniu cele mai uimitoare - mausoleul spiritual construit pentru poeta Iulia Hasdeu, prima tânără din România care a studiat la Sorbona, de către tatăl ei, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu. Recent, Marele Premiu Europa Nostra, la categoria "serviciu dedicat", a fost acordat doamnei Paraschiva Kovacs, pentru angajamentul ei voluntar la salvarea unora dintre cele mai originale obiective de patrimoniu din Transilvania. Un alt premiu, la categoria "conservare", a fost acordat pentru restaurarea remarcabilă a Mănăstirii Golia din Iași. De asemenea, am acordat un premiu doctorului Hans Christian Habermann, a cărui familie este originară din Transilvania. Aceasta arată că o mișcare pentru salvarea patrimoniului se întărește tot mai mult în România, pentru că țara dumneavoastră are o cantitate uriașă de patrimoniu.
- În luna ianuarie a acestui an, ați lansat un nou program - "Cele mai amenințate 7 monumente". Care este intenția Europa Nostra?
- Suntem foarte mândri că marcăm aniversarea a 50 de ani de la înființare cu lansarea unui program nou: "Cele mai amenințate 7 monumente", în colaborare cu Banca Europeană de Investiții (BEI). În timpul Congresului nostru din Atena, vom anunța prima listă a "Celor 7". Odată ce lista va fi publicată, vom organiza vizite la siturile listate, împreună cu experți aleși de Banca Europeană de Investiții, cu scopul de a ajuta autoritățile locale să pregătească planuri viabile și durabile de salvare. Intenția noastră este de a sensibiliza opinia publică și de a mobiliza partenerii publici și privați, nu numai la nivel local, ci și la nivel național și european, pentru salvarea acelor situri. Este, desigur, foarte posibil ca unul sau mai multe situri pe cale de dispariție din România să fie nominalizate în Lista noastră.
"Este, cu siguranță, dreptul României de a profita de resursele sale miniere, dar întrebarea este cum și când"
- Europa Nostra este, desigur, la curent cu dezbaterea în curs privind viitorul zonei Roșia Montană, cu patrimoniul său remarcabil. Care este poziția organizației dumneavoastră cu privire la Roșia Montană?
- De-a lungul anilor, ne-am ridicat în mod constant vocea pentru a sublinia importanța patrimoniului de la Roșia Montană, nu numai pentru România, ci și pentru Europa și chiar pentru întreaga lume. Ne-am exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la distrugerile inevitabile și ireversibile pe care proiectul minei de aur - dacă este aprobat - le-ar provoca acestui patrimoniu.
- Ați avut șansa de a vorbi cu reprezentanții companiei "Gabriel Resources"din Canada?
- Ne-am întâlnit cu reprezentanții companiei și, de asemenea, cu arheologi francezi, englezi și români, care acționează în calitate de consilieri pe lângă companie. Argumentele lor principale pot fi rezumate după cum urmează: o țară ca România, cu o stare precară a economiei, nu își poate permite să nu profite de resursele miniere; regiunea Roșia Montană a fost întotdeauna o zonă minieră și soluția propusă de firmă ar fi în continuitate cu istoria regiunii; ca o compensație, compania este gata să se angajeze cu o sumă semnificativă de bani pentru conservarea unei anumite părți a patrimoniului cultural din zonă; în fine, în cazul în care România respinge oferta făcută de corporație, patrimoniul cultural din zonă, în special cel arheologic, ar fi pierdut pentru totdeauna, din cauza lipsei de resurse. Interlocutorii mei mi-au apărut ca fiind sinceri și competenți, și nu doresc să pun la îndoială punctele lor de vedere. Dar, în calitate de președinte executiv al Europa Nostra, este de datoria mea de a stimula gândirea deschisă și investigarea alternativelor, cu scopul de a găsi o soluție care ar fi cea mai favorabilă pentru protejarea comorilor culturale și naturale excepționale de la Roșia Montană. Ca rezultat al acestui proces de gândire și investigare, avem câteva întrebări și unele recomandări pe care aș dori să le fac românilor.
- Care sunt aceste întrebări?
- Este cu siguranță dreptul României de a profita de resursele sale miniere, dar întrebarea este cum și când. Chiar dacă afacerea propusă de "Gabriel Resources"poate părea atractivă, "brutalitatea"exploatării va cauza, cu siguranță, o problemă. În acest caz, nu putem vorbi despre "continuitate"față de operațiunile miniere în galerii, care au loc de peste 2000 de ani. După cum știți, proiectul propus de Gabriel Resources are drept scop extragerea totalității resurselor de aur rămase în doar 16 de ani. Un astfel de proiect poate fi realizat doar prin minerit în carieră, cu utilizarea cianurii. Nu poate fi nici o îndoială că astfel de metode de extracție, care sunt eficiente, dar brutale, ar provoca daune ireversibile patrimoniului cultural și natural al întregii regiuni a Munților Apuseni. Iar propunerea companiei de a crea un muzeu în care ar fi expuse câteva artefacte legate de activitatea minieră din trecut cu greu poate fi acceptată ca o compensație echitabilă pentru pierderea ireversibilă a patrimoniului bogat existent.
"Trebuie să examinăm cu atenție fezabilitatea unei dezvoltări alternative"
- Există o soluție alternativă fezabilă?
- Dacă nu suntem convinși că proiectul propus de "Gabriel Resources"este singura soluție, trebuie să examinăm cu atenție fezabilitatea unei dezvoltări alternative. Prin urmare, este legitim să ne întrebăm dacă o țară ca România ar fi potrivit să vândă depozite de aur formidabile, situate sub o altă "mină de aur"- resursele naturale și culturale de patrimoniu din zona Roșia Montană. Prin rezistența la "sirenele"lui "Gabriel Resources", România poate fi sigură de următoarele: s-ar putea pierde o oportunitate pe termen scurt de creștere economică, dar s-ar conserva resursele ambelor "mine de aur": resursele de aur propriu-zise, care nu au fost încă extrase, și patrimoniul cultural și natural. Să visăm puțin: ar fi oare potrivit să credem că în viitor se va putea angaja exploatarea resurselor de aur în mod durabil, fără utilizarea cianurii, cu un alt tip de tehnologii, care ar relua tradiția mineritului prin galerie? Dezvoltările tehnologice au demonstrat numeroase inversări de situație. Prin urmare, nu cred că o evoluție ecologică a tehnologiei de extragere a aurului este de neconceput. În al doilea rând, să nu uităm că există în Europa o altă piață în creștere rapidă - cea a turismului cultural. Țări precum Franța sau Italia, atât de bogate în patrimoniu cultural și natural, au dovedit că turismul cultural creează creștere și prosperitate în regiunile sau orașele în cauză. De ce nu ne-am putea imagina că România, cu siturile sale de patrimoniu încă insuficient exploatate din punct de vedere turistic, ar putea urma exemplul altora, beneficiind de câștigurile realizate din investiții în propriile sale comori culturale și naturale?
- Pornind de la aceste reflecții, care sunt recomandările Europa Nostra pentru Roșia Montană?
- Următoarele considerații ale Europa Nostra sunt vitale pentru punerea în aplicare a unei soluții alternative durabile: a) înscrierea întregii regiuni ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Aceasta este o problemă majoră, iar procesul trebuie să fie inițiat de către autoritățile române, așa cum am sugerat în scrisorile noastre către Guvernul României. b) în același spirit, îndemnăm autoritățile române să se asigure că legislația națională privind patrimoniul cultural este pe deplin respectată. În cazul în care elementele importante ale patrimoniului cultural, cum ar fi Muntele Cârnic, sunt protejate de legislația națională, guvernul nu ar trebui să permită radierea acestora din listele de patrimoniu. c) angajamentul Uniunii Europene de a ajuta financiar România pentru a realiza un proiect pe termen lung, de conservare și dezvoltare a întregii zone Roșia Montană. Întrucât se pare că, în prezent, România nu dispune de resurse suficiente pentru o astfel de investiție, o alternativă credibilă la proiectul promovat de "Gabriel Resources"poate fi pusă în aplicare doar prin intermediul unui plan de acțiune comun, între instituțiile europene și guvernul român. Resursele trebuie să fie găsite în cadrul fondurilor structurale ale UE, iar Banca Europeană de Investiții să pregătească un plan de intervenție de urgență pentru a conserva patrimoniul deja amenințat cu distrugerea fizică. Noi credem că Uniunea Europeană ar trebui să ajute România să opteze pentru o astfel de dezvoltare, în conformitate cu propria Agendă UE 2020. Dacă UE dorește să traducă intențiile sale bune în acțiuni concrete, mi se pare că Roșia Montană este un studiu de caz perfect, un adevărat test de voință a Uniunii de a promova dezvoltarea durabilă.
- De ce crede Europa Nostra că patrimoniul cultural și natural din Roșia Montană (ca și din restul Europei) trebuie conservat cu orice preț?
- Nu există nici o îndoială că patrimoniul cultural este o resursă-cheie pentru Europa. Pentru a-l cita pe președintele nostru, maestrul Placido Domingo, "patrimoniul nostru cultural este mina noastră de aur. Este pâinea și untul Europei, așa cum este și inima și sufletul Europei".