Chiar dacă mai faci încă slalom printre mormanele de zăpadă gri, gheaţă şi maşini parcate aiurea pe trotuare, în momentul în care îţi legi şnurul alb-roşu, de Mărţişor, la încheietura mâinii, sau îţi pui darul primit, de la cineva drag, într-un loc special, ceva se schimbă, ceva îţi dă o speranţă, ceva te bucură şi te face fericit. Chiar dacă suntem târâţi de viaţă, voit sau nu, prin griji şi necazuri, prin vârtejuri şi furtuni sufleteşti, nu putem să nu observăm că primăvara este după colţ...
Locuiesc în Vancouver de peste cinci ani. Şi aici, luna martie vine cu raze de soare calde şi jucăuşe, cu splendoare de culori pastelate, revărsată din miile de bucheţele pline de gingăşie: o binecuvântare a Domnului. Şi aici, natura a reînviat şi eu m-am bucurat când am zărit primii ghiocei, câteva gingaşe zambile sau brânduşe, un trifoi cu patru foi şi multe alte flori ce se înalţă, "curajoase"din pământul încă reavăn. Dar... poate o să zâmbiţi când vă spun cât de încântată am fost când am zărit, prin câteva locuri cu totul neprielnice, răsărite, câteva... urzici. De cinci ani, în fiecare primăvară, întrebam pe unul şi pe altul dacă au văzut urzici pe aceste meleaguri. Desigur că localnicii nu ştiau dacă urzica e floare, buruiană sau pomişor. Nu ştiau şi se mirau când spuneam că urzicile sunt "trufandalele"primăverii, la noi, la români. Deveneau curioşi când le spuneam cât sunt de sănătoase şi hmmmm... cât de gustoase sunt! Când am descoperit locul cu pricina, câţiva curioşi s-au oprit, s-au uitat miraţi, au îndrăznit să se apropie şi să întrebe: la ce sunt bune buruienile astea pişcătoare? Cum să faci pe un străin să înţeleagă că pentru noi, românii, urzica este o delicatesă a primăverii, ba chiar şi o plantă medicinală? Dar faptul că sunt şi "ecologice", ceea ce pentru ei reprezintă o siguranţă pentru sănătate, i-a convins şi chiar m-au întrebat cum se pregătesc. Odată culese, am adus în casă primăvara. Cu mirosul lor proaspăt şi iute, am adus în casă un dor de ţară, am adus în casă un pic de sănătate, am adus în casă o mâncare care a primit nota 10, de la cei ce nu-i ştiau gustul.
Dar să revin la primăvară, că doar ea este "personajul principal". Ceea ce îmi doresc eu, la acest început de sezon, este ca tot anul să fiu caldă în suflet, ca primăvara, chiar dacă afară plouă, să râd chiar dacă sufletul îmi plânge, să mai cred, chiar dacă sunt înşelată, să mă ridic, chiar dacă sunt doborâtă, să o iau de la început, aşa cum şi Crăiasa Primăverii îşi începe creaţia an de an, proaspătă şi mereu înfloritoare. Liniştea şi sentimentele pozitive sunt sugerate de acest început de primăvară, care mă inspiră şi la alte începuturi şi încercări cât mai reuşite.
Aşa cum luna martie este un nou început de primăvară, şi pentru voi poate fi un nou început de speranţe, vise, reuşite şi împliniri, chiar dacă în acest an, în jur nu mai este totul atât de "colorat". Cu toţii ştim că frumuseţea vine din noi şi că privirea senină, luminoasă, împrăştie lumină şi în sufletul celui de alături. Asta vă doresc şi vouă, dragi redactori şi cititori ai acestei minunate reviste: să împrăştiaţi fericire şi bucurie celor din jur şi, de ce nu, şi nouă, românilor din străinătate, care vă suntem cititori fideli. În primăvara asta, să fiţi în ton cu pajiştile şi copacii care vor fi în curând înverziţi şi în floare. Reînnoiţi-vă, bucuraţi-vă!
DORINA CORNELIA ALDEA - Vancouver