Reţetele d-lui farmacist BOBARU: Leacuri din bradul de Crăciun

- medicamente de casă din cetină, ace şi conuri de brad -

* Privindu-l, ne regăsim zâmbetul şi ne împodobim sufletul cu cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Dincolo de cadourile aşezate sub crengile încărcate de beteală, bradul este el însuşi un dar sacru, purtător de energie şi sănătate. Cetinile sale veşnic verzi rămân o taină încă nedezlegată, dar se ştie cu siguranţă că ele nu alină numai sufletul, ci şi suferinţele trupului. Acele de pe crenguţele celui mai iubit dintre copaci au puterea de a vindeca o sumedenie de boli, de la banalele răceli, la afecţiuni gastrice şi renale sau deficienţe ale sistemului imunitar *

Virtuţi tămăduitoare

Bradul a prins rădăcini pe meleagurile noastre în urmă cu mii de ani, iar numele i-a fost dat de strămoşii daci, care s-au înclinat în faţa copacului miraculos, veş­nic verde. Recunoscut drept arbore sacru, a traversat secolele ca sim­bol al vieţii şi reîn­noi­rii, fiind pre­zent în cele mai vechi legende, tra­di­ţii şi datini populare româ­neşti. Tot atât de veche este şi recunoaş­terea bra­du­lui ca remediu natural, ce poate vin­deca o sume­denie de boli, îndeo­sebi suferinţele aduse de gerurile iernii.
Vindecătorii din popor ştiau că mi­reasma cetinii are puterea de a li­nişti sufletul, dăruind un somn odih­nitor şi revigorant oamenilor fră­mân­taţi de necazuri şi griji. Ei îi sfătuiau pe cei chi­nuiţi de insomnie, ori care se trezeau plini de spaimă în timpul nopţii, să îşi pună sub pernă săculeţe din pânză pline cu ace de brad. Pe vreme de iarnă, durerile de oase erau alungate prin băi calde cu cetini, iar răcelile şi gripa se tratau prin inha­larea aburilor fierturilor fă­cute din ace şi conuri. La sosirea primăverii, locuitorii satelor de mun­­te, nevoiţi să urce pieptiş povârnişurile stâncoase ale Carpaţilor, aveau obiceiul să mestece muguri proas­peţi de brad, pentru a-şi potoli setea şi a prinde puteri. Ast­fel se considerau protejaţi de boli, dar şi de spiritele rele.
Cunoscătorii ierburilor de leac foloseau ceaiul din muguri sau cetină pentru a alunga năduşeala, dar şi ca remediu pentru bolile de ficat şi splină. Bătrânii oblo­jeau "gâlmele”, umflăturile de pe gât şi corp, aplicând pe zonele afectate cataplasme calde din ace de brad sau "plămădeală” din făină de scoarţă, răşină şi rachiu. Ră­şi­na era considerată leac al durerilor de stomac, de mare ajutor şi pentru inima bolnavă. Tot răşina, în ames­­tec cu pânză de păianjen, frunze de nuc şi ceară de albine, era întrebuinţată sub forma unei alifii, care gră­bea vindecarea tăieturilor şi arsurilor, curăţând "bubele rele” (negi, furuncule, răni infectate).
Secole mai târziu, cercetătorii contemporani au dat dreptate înţelepţilor vindecători din satele româneşti, confirmând eficacitatea remediilor din brad. Analizate sub lentilele microscopului, bradul, molidul şi celelalte conifere s-au dovedit a fi veritabile farmacii naturale, care îşi oferă leacurile mai ales sub formă de uleiuri vo­la­tile. Datorită compoziţiei bogate în esenţe vinde­că­toare, preparatele din molid şi brad au calităţi expec­torante, antiinflamatoare, antioxidante şi antibiotice. În special molidul este cunoscut pentru efectele sale be­nefice asupra sistemului digestiv, la nivelul căruia are un efect calmant, antidiareic.
Dacă mugurii se recoltează primăvara, acum, iarna, putem folosi acele verzi de pe cetini şi conurile. Pentru a rezista frigului, frunzele bradului secretă o concen­traţie dublă de principii active şi îşi sporesc conside­rabil calităţile terapeutice. Din acest motiv, înainte de a aduce bradul la căldură, în odaia unde îl vom împo­dobi, este bine să punem deoparte câteva crenguţe. Păstrate la temperaturi de maxim 5 grade Celsius, ramurile tinere, aflate la capătul crengilor mai groase, au uimitoare puteri vindecătoare. Expert în terapia naturii, domnul farmacist Ion Bobaru ne va învăţa cum să le prelucrăm, respectând cu exactitate proporţiile şi metodele cerute de arta vechilor spiţeri.

Preparate pentru uz intern

Ceai concentrat din ace de brad

Frunzele se desprind de pe cetini şi se toacă mărunt, pe o planşetă din lemn. Băutura trebuie preparată ime­diat după fărâmiţarea frunzelor, pentru că, în contact cu aerul, mare parte din uleiurile volatile dispar prin evaporare. Peste o lingură de plantă (15 g), se toarnă o cană de apă clocotită (250 ml). Licoarea este lăsată să fiarbă, la foc mic, aproximativ 10 minute, după care se strecoară şi se bea, cât mai fierbinte. Efectele sunt sporite dacă adăugăm o linguriţă de miere de albine şi un vârf de cuţit sau jumătate de baton de scorţişoară. Sunt recomandate 3 căni pe zi, înainte de fiecare masă.
Efecte: indicat ca adjuvant în tratamentul afecţiu­nilor pulmonare, ceaiul este un bun expectorant, cal­mează tusea persistentă şi ameliorează cu succes stările gripale. Are efecte sudorifice, combate febra, fiind toto­­dată şi un bun antibiotic natural. Acţionează ca vita­minizant şi tonifică sistemului imunitar.
Ceaiul concentrat din ace de molid - preparat în acelaşi mod - este un dezinfectant de excepţie al siste­mului digestiv, fiind recunoscut ca antidiareic şi cal­mant al mucoasei gastrice. Infuzia concentrată are efect liniştitor şi tonic asupra sistemului nervos, favorizând instalarea somnului.

Băutură vitaminizantă din brad şi cătină

Ingrediente: 30 g ace de brad (aproximativ două linguri) şi 10 g de cătină uscată şi mărunţită (aproxi­mativ două linguriţe).
Mod de preparare: frunzele de brad se taie mărunt, apoi se pi­sează într-un mojar cu pistil sau într-un vas adânc, folo­sind o lin­gu­ră de lemn. Pentru a obţine o pas­tă cât mai moale este bine să adău­găm şi o linguriţă de apă fiar­­tă şi răcită sau apă disti­lată. Într-un vas emailat, care poa­te fi pus pe foc, se amestecă mai întâi plante­le şi apoi se toar­nă 500 ml de apă clocotită. Preparatul este lăsat să fiarbă la foc mic, timp de 15 minute, com­pletându-se trep­tat apa care se evaporă. Du­pă fier­­bere, se lasă la infuzat jumă­tate de oră, apoi se strecoară şi poate fi păstrat în fri­gi­der, cel mult trei zile. Doza re­co­mandată este de 100 ml, de trei ori pe zi, după fie­care masă. O cură durea­ză trei săptămâni şi, dacă este ne­voie, se poate relua după o pau­ză de 7 zile.
Efecte: este un excelent tonic şi energizant, de mare ajutor co­piilor anemici sau celor care se confruntă cu deficitul de vita­mine (avitaminoză) şi cu stări de obo­seală cronică - fizică şi psi­hică. Are calităţi revulsive (gră­beş­te deplasarea spre piele a sân­gelui care stagnează într-un or­gan), întă­reşte pereţii vaselor san­guine şi contribuie semni­ficativ la buna oxigenare a creie­rului. Este reco­mandat ca adju­vant în tratamen­tul anginei pec­torale şi aritmiei cardiace.

Decoct din brad şi lapte

Ingrediente: 2 linguri (30 g) de ace de brad sau molid mă­cinate fin, un litru de lapte.
Mod de preparare: într-un reci­pient se pun întâi plantele, apoi se toarnă laptele şi se pun la fiert. După ce laptele a dat în clocot, licoarea este lăsată la foc mic încă 15 minute. În final se filtrea­ză şi se împarte în trei părţi egale. Se bea câte o porţie, înainte de fiecare masă, vreme de o săptămână.
Efecte: decoctul este recomandat copiilor cu deficit de calciu sau cu stări de agitaţie psihomotorie, adulţilor care depun efort fizic prelungit şi, ca adjuvant, în trata­mentul tuberculozei pulmonare.

Tinctură din ace şi conuri de brad

Se prepară astfel: se pun într-un borcan cu filet 20 g de ace de brad tocate fin şi, opţional, un con de mări­me medie, mărunţit. Peste plante se adaugă 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Recipientul se închide ermetic, iar preparatul este lăsat la macerat 10 zile, timp în care trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. După această perioadă, se filtrează şi se pune la decantat, în frigider, încă 6 zile. În final, se filtrează din nou, iar tinctura rezultată se toarnă în sticluţe închise la culoare. Pentru tratament sunt indicate 20-30 de picături, dizolvate în apă, de 2-3 ori pe zi, înainte de fiecare masă. Cura se ţine două sau trei săptămâni şi, dacă este necesar, se reia după o pauză de 7 zile.
Efecte: bronşită cronică şi iritabilitate a căi­lor respi­ra­torii superioare. Are o puternică acţiune anti­septică, fiind recomandată pentru tratarea afecţiu­nilor bucale: afte şi răni ale gingiilor. Prin calităţile sale anti­infla­ma­toare, este benefică şi în cazul bolilor re­nale, deoa­rece reduce inflamarea rinichilor şi căilor urinare. Mai mult, elixirul are menirea de a contribui la elimi­na­rea viermilor intestinali. Luptă cu succes îm­po­triva vi­roze­lor pulmonare şi ajută la decongestionarea sinu­surilor.

Vin medicinal din cetină de brad

Băutura este un tonic aromat şi se obţine simplu, din 2-3 cetini de brad (se aleg crenguţele tinere, de la capătul ramurilor, cu o lungime de aprox. 10 cm) şi un litru de vin curat, roşu, sec. Poţiunea se lasă la macerat vre­me de 10 zile, perioadă în care se agită de 3 ori pe zi. Apoi vinul se strecoară şi se de­pozitează în lo­curi um­broa­se. Sunt recoman­date 2-3 lin­guri pe zi (dimineaţa şi sea­ra), vre­­me de 6 săptămâni. Este un bun stimulent imunitar şi întăritor cardiac.

Sirop din brad şi miere de albine

Se prepară amestecând 500 ml infuzie concentrată din ace de brad (obţinută după metoda des­crisă mai sus, cu precizarea că se dublează cantităţile de plantă şi apă) cu 500 g zahăr sau miere. Mixtura se încălzeşte până când elementele se dizolvă şi lichidul devine omogen. După răcire, se transferă în recipiente din sticlă sterilizate. Doza este de 5 ml (o linguriţă), de trei ori pe zi pentru copii şi dublu pentru adulţi. Siro­pul este un excelent tonifiant al sistemului nervos şi un energizant pentru mecanis­mele imunitare.

Preparate pentru uz extern

Inhalaţii cu miresme de brad şi muşeţel

Pentru prepararea infuziei, avem nevoie de 2 linguri de ace de brad (30 g) şi o lingură cu vârf de muşeţel (20 g). Plantele se a­mes­­tecă într-un vas cu o capa­citate de aproximativ 2 litri şi dea­supra se toarnă apă. Se fierbe 10 mi­nute, du­pă care infuzia este lă­sa­tă puţin la răcit, pentru ca va­porii emanaţi să nu fie foar­te fierbinţi. Pentru inhalaţii, ne aplecăm asupra va­su­lui, având capul acoperit cu un prosop care să cana­lizeze vaporii spre căile respiratorii şi inspirăm adânc aburii emanaţi, timp de cel puţin un minut. Terapia cu aburi este recomandată seara, înainte de culcare. Inha­laţiile sunt eficiente ca tratament adju­vant în sinuzită şi rinită. Mai mult, picăturile pentru nas, recomandate de medi­cul curant, au o eficienţă sporită dacă sunt admi­nis­trate după inhalarea vaporilor de brad şi muşeţel.

Băi terapeutice cu aromă de cetini

Sunt o binefacere pentru întregul organism, conferă fermitate pielii, relaxează şi fortifică sistemul nervos. Se prepară mai întâi o infuzie concentrată, din 300 g de crenguţe tinere de brad, tocate mărunt, cu ace cu tot, şi doi litri de apă. După ce a dat în clocot, fiertura se mai lasă la foc mic încă 20 de minute, se filtrează şi poate fi turnată în apa din cadă. Îmbăierea durează aproximativ un sfert de oră şi este recomandată de 2-3 ori pe săptămână. Uleiurile volatile emanate de cetinile de brad alină durerile reumatice şi articulare, fiind recomandate şi pentru calmarea iritaţiilor pielii pro­duse de afecţiunile dermatologice.