O viziune de conţopist: ţăranul, vânzător de ziare!

De necrezut: Banca Naţională a României, prin eco­nomistul şef Valentin Lazea, condamnă clasa ţărănească la dispariţie!

În suficienţa sa de contabil cu mânecuţe, acest domn profită de inexistenţa unei viziuni naţionale asupra agriculturii româneşti şi avansează, ca să se afle în treabă, teorii periculoase pentru ţăranul român, pe care-l vede în postura de spălător auto şi vânzător de ziare. Iată o seamă din perlele gândirii domnului conţopist, aşa cum au fost publicate de site-ul recolta.eu. Domnul Lazea doreşte „consolidare” la ţară, adică desfiinţarea micilor tarlale şi reunirea lor în proprietatea străinilor sau a latifundiarilor autohtoni. A întocmit chiar un studiu pe această temă. Nu contează că micul agricultor se opune, că ţăranul vrea să rămână ţăran. Lazea îl vrea altoit cu o suprataxare de să-l usture. Lazea va pune mâna pe băţ („stick”) şi va lovi bătrânii de la munte în moalele capului. "Orice politică de consolidare a terenurilor”, gră­ieşte cu emfază corporatistul de la BNR, "trebuie abor­dată atât cu instrumente de natură stimulativă, cât şi cu cele de natură punitivă. Şi asta, deoarece numai cu partea bună, cu binele, nu se ajunge prea departe”. În contradicţie cu Dacian Cioloş, comisarul european pen­tru agricultură, care propune o politică agricolă co­mună, orientată spre micii fermieri ţărani şi producătorii de alimente bio şi ignorând dreptul sfânt la proprietate, d-l Lazea cântă pe coarda protejării marilor moşieri: "N-am făcut nimic dacă aplicăm o taxă mărită fermie­rilor mijlocii sau mari. Noi avem interesul să-i scoatem din agricultură pe agricultorii de subzistenţă, pe cei care sunt mici. Sigur, lor nu le va conveni această măsură”, recunoaşte ferocele contabil teribil al finanţelor româ­neşti. Deşi societatea civilă a cerut deja demisia sau de­miterea domnului Lazea, pentru prejudiciile de imagine aduse celei mai serioase bănci centrale din Europa de Est, n-am auzit ca guvernatorul Isărescu să ia poziţie faţă de "ereziile” subalternului său. Probabil o va face cât de cu­rând, întrucât Valentin Lazea s-a amestecat într-un do­meniu pe care nu-l stăpâneşte, poziţia sa fiind în con­tra­dicţie cu poziţia Comisiei Europene, dar şi a principalilor membri ai UE: Franţa şi Germania. Vin ţăranii francezi, spre exemplu, să-i înveţe pe români cum să-şi păstreze identitatea, cum să conserve biodiversitatea şi seminţele locale, cum să protejeze mediul şi tradiţiile culturale în sate. În acelaşi timp, iată cum un economist-şef de bancă intră în contradicţie cu însuşi specificul naţional, cu agricultura de deal şi de munte, susţinută de peste 4 milioane de ţărani care hrănesc, prin gospodăriile lor de subzistenţă, 30% din populaţia ţării. Gata cu ţăranii, vrea să spună onorabilul V. Lazea, a sosit timpul să-şi schimbe "ca­riera”, "de la agricultura de subzistenţă, la proprie­tatea asupra unor mici business-uri, în vânzarea zia­relor sau producţia de materiale de construcţii, unde nu ai nevoie de prea multă şcoală”. D-l Lazea vede enorm şi gândeşte monstruos: "Putem vorbi de chioşcurile de vânzări de ziare. De ce ar trebui ca un ţăran să meargă şi să cumpere ziare de la Bucureşti sau din oraşul cel mai apropiat?”. Când le poate cumpăra din satul lui, vânzarea ziarelor salvează România rurală, nu-i aşa, domnule economist? Ridicolul situaţiei întrece orice aşteptare. Lăsăm la o parte că ziarele sunt pe ducă, dar personaje ca domnul Lazea ar putea conduce mâine-poimâine agricultura românească sau chiar un întreg guvern. Facem, cu sfială, semnul crucii şi aşteptăm Europa să ne salveze de băţul neliniştitului domn de la BNR.