"Statele naţionale sunt încă cea mai bună cale de a garanta democraţia în UE”
În mod surprinzător, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat, în urmă cu două săptămâni, Uniunii Europene! Reacţiile au fost diferite, de la bucuria oficialilor UE, la scepticismul unor ziare influente. Iată ce scrie prestigiosul cotidian german "Süddeutsche Zeitung”: "UE a luat Premiul Nobel pentru Pace? Această adunătură de state aflate mai mult sau mai puţin în faliment şi în ceaţă, al căror proiect major, uniunea monetară, este în pragul exploziei”? Ziarul recunoaşte totuşi meritele UE în menţinerea păcii în Europa şi în lume. La rândul său, publicaţia franceză "La Tribune” sugerează direcţia de urmat a Uniunii: "Dincolo de discursurile prin care liderii europeni oferă asigurări, popoarele (din UE) rămân ataşate în continuare cadrului naţional”. Altfel spus, în politica Europei viitorului - pe care liderii actuali o doresc o federaţie de state cu o slabă identitate proprie - voinţa popoarelor europene pare a se situa la polul opus: ele sunt mult mai ataşate intereselor naţionale decât celor europene. De aceea, Premiul Nobel invită guvernele la reflecţie (scrie ziarul online "Publico” din Spania), în scopul evitării unei destrămări a Europei Unite. Este şi crezul grupului celor 55 de europarlamentari din Grupul Conservator şi Reformist European (CRE), născut pe "schelet” conservator britanic, care vede salvarea UE printr-o "Europă mai Bună”, nu prin "Mai multă Europă”, adică printr-o Europă Unită a Statelor Naţionale, nu printr-o federaţie de tip american (Statele Unite ale Europei), în care identităţile naţionale să fie abandonate în plan secund. Britanicul Martin Callanan, membru al Parlamentului European, şeful Grupului CRE, crede că acordarea Nobelului 2012 este un avertisment şi un semn de încurajare a unei entităţi aflate în criză. Pentru a aduce problemele europene cât mai aproape de publicul român, domnia sa ne-a acordat un interviu în exclusivitate.
"Nu contează ce spun popoarele, elita UE pare pur şi simplu că le ignoră”
- Ce este grupul Conservator şi Reformist European (CRE) şi când a fost fondat, domnule Callanan?
- După cum se ştie, în Parlamentul European (PE) există mai multe grupuri: liberali, socialişti, creştin-democraţi, care ar putea avea filosofii politice uşor diferite, dar toate au aceeaşi abordare faţă de UE. Pentru ele, numai "Mai multă Europă” (More Europe) este răspunsul, şi cine nu este de acord cu acest consens este etichetat drept xenofob sau populist. Noi n-am dorit să facem parte din aceste grupuri, deoarece credem că răspunsul la provocările actuale ar trebui să fie o "Europă mai Bună” (Better Europe). De aceea, am înfiinţat, în iunie 2009, grupul CRE (ECR), care nu doreşte ca Uniunea să folosească fiecare criză ca pe o oportunitate de a provoca şi mai multă integrare şi transfer al puterii de la parlamentele naţionale către Bruxelles. Din grupul nostru fac parte 55 de europarlamentari, cei mai mulţi din Regatul Unit, Cehia şi Polonia, dar şi din Danemarca, Ungaria, Lituania, Letonia, Belgia şi Olanda.
- Este CRE o entitate anti-europeană? Discursul dv. pare destul de vehement.
- Nu suntem anti-europeni, nu suntem anti-UE, dar dorim foarte mult să facem o reformă fundamentală a Uniunii, astfel încât să răspundă mai bine dorinţei popoarelor Europei Unite. Deci, suntem pro-Europa, dar în favoarea unei altfel de UE decât cea pe care o dezvoltăm astăzi.
- Să analizăm un exemplu: se opune CRE Tratatului de la Lisabona?
- Nu acceptăm Tratatul de la Lisabona pentru două motive întemeiate: întâi, acesta provoacă o translare a puterii de la parlamentele naţionale către instituţiile europene. Al doilea, la fel ca predecesoarea sa Constituţie Europeană, a fost respins prin referendum de popoarele francez şi olandez. După aceea, când irlandezii au votat şi ei împotriva Tratatului, au fost chemaţi la scurt timp să voteze din nou, "aşa cum trebuie”. Această atitudine cinică faţă de alegători explică de ce aceştia, la rândul lor, îi tratează în acelaşi fel pe politicieni. Nu contează ce spun popoarele, elita UE pare pur şi simplu că le ignoră.
- Vă legitimaţi ca un grup de stânga sau de dreapta?
- CRE are o orientare de centru-dreapta, pentru că noi credem în pieţele deschise, în comerţul mondial liber, susţinem familia, promovăm o relaţie strânsă cu SUA şi încurajăm puternic afacerile.
- Cât de bine poate funcţiona UE, dacă în conformitate cu optica dvs., guvernele şi parlamentele ţărilor membre sunt autonome şi nu dau raportul permanent la Bruxelles?
"Majoritatea europenilor se identifică pe ei înşişi cu statul lor naţional”
- Cu fiecare ocazie, liderii europeni cheamă la o integrare economică şi monetară mai adâncă. Cum vedeţi această nouă cale de a dezvolta Europa Unită?
- Ca europarlamentar britanic, nu mi-aş permite să le spun celor din zona euro ce au de făcut. Totuşi, i-aş avertiza asupra pericolelor pe care le văd în eforturile lor de a crea o uniune economică şi mai adâncă. În particular vorbind, dacă oamenii simt că voturile lor, în cursul alegerilor naţionale, nu au nici o valoare, pentru că alte instituţii străine deţin controlul asupra politicii economice, atunci "Contractul Social” dintre guverne şi guvernaţi se va rupe. După părerea mea, consecinţele pe termen lung ale acestei politici pot fi foarte serioase.
- România este o ţară conservatoare, mai ales în mediul rural. Ar putea fi compatibilă identitatea românilor cu "Statele Unite ale Europei”, unde nici o decizie nu s-ar mai lua la Bucureşti, ci la Bruxelles?
- Cred că tradiţiile noastre atât de diferite şi modul nostru de viaţă sunt unele dintre cele mai mari valori ale continentului. Faptul că, circulând în Europa, întâlneşti sate şi oraşe diferite, climă diferită, tradiţii şi sisteme legislative şi politice diferite este ceva ce trebuie celebrat. Identitatea este un factor foarte important în asigurarea democraţiei. Majoritatea europenilor se identifică pe ei înşişi cu statul lor naţional. Când mă întreabă cineva de unde sunt, răspund că sunt din Regatul Unit. Îmi imaginez că cei mai mulţi oameni din România sunt mândri de a fi români. Oare sunt mulţi cei care spun: "Sunt din Europa” ? Dar câţi vor spune: "Sunt din UE”? Nu putem crea o falsă identitate europeană, aşa cum mulţi încearcă să facă în instituţiile de la Bruxelles. Dacă oamenii nu simt că sunt o parte a unei comunităţi, membri ai unui "demos” (popor), atunci procesul democratic va fi serios subminat - ceea ce mă îngrijorează foarte mult.
- Grupul pe care îl conduceţi a publicat un set de căi prin care cetăţenii europeni ar putea trăi mai bine. Care sunt acestea?
- Câteva dintre succesele noastre includ drepturi mai mari pentru consumatori, creşterea bunăstării animalelor, creşterea competitivităţii economice şi asigurarea că reglementările UE din sectorul financiar nu vor distruge întreaga industrie. Grupul a propus, de asemenea, reduceri de cheltuieli inutile ale banului public. Spre exemplu, reducerea numărului de călătorii lunare ale europarlamentarilor între cele două palate ale PE, Bruxelles şi Strasbourg. Dacă ar călători doar o dată pe lună, şi nu de 4 ori, între cele două sedii, europarlamentarii ar economisi 15 milioane de euro din banii contribuabililor. Iar în cazul de dorit, de stabilire a sediului PE doar la Bruxelles, economiile ar fi de peste 200 de milioane! Ne-am implicat şi în chestiunea standardelor stupide pentru fructe şi legume, şi am reuşit să eliminăm prevederile care nu acceptau la comercializare bananele drepte şi castraveţii încovoiaţi. De fapt, UE nu are de ce să se ocupe de forma fructelor şi legumelor, nici măcar după ce preţul acestora a scăzut cu 40%, graţie eliminării ridicolei interdicţii, care ne-a făcut de râs în toată lumea.
"Mă tem că acordarea Premiului Nobel a fost mai mult un semn al slăbiciunii UE, decât al tăriei sale”
- Doriţi, desigur, lărgirea Grupului. Aveţi în vedere şi atragerea unor europarlamentari români?
- CRE este format din membri din 9 ţări, iar în câteva zile ni se va alătura un parlamentar din a zecea ţară. Am devenit a treia cea mai mare forţă din Consiliul European şi suntem imediat în spatele Verzilor în PE. Purtăm discuţii cu un număr de membri din alte ţări şi sperăm că, într-o zi, vom putea să urăm bun venit şi unor europarlamentari români. Asta îmi va da un bun prilej să vizitez frumoasa dv. ţară. Să nu uităm că Partidul Conservator din Marea Britanie, al cărui membru sunt, a fost un jucător major în crearea Pieţei Comune şi în extinderea UE către ţările din Est, ca România. Sunt sigur că mesajul nostru va fi luat în seamă de votanţii din toată Uniunea.
- Agreaţi conceptul "Europa cu două viteze”?
- Nu este unul nou. Regatul Unit nu face parte din tratatul Schengen. Zece ţări nu sunt în zona euro. Cred că ar trebui să avem o Uniune mai flexibilă, unde unele ţări vor fi capabile să se integreze mai mult, iar altele vor dori să-şi determine propriul destin. Însă UE ar trebui să fie acolo, să-şi servească toate statele membre şi toţi plătitorii de taxe, şi nu altfel.
- România ar trebui să se grăbească să adopte moneda euro?
- Cred că România ar trebui să decidă singură dacă doreşte să adopte euro, dar sper ca liderii români să consulte mai întâi populaţia. Dacă am avea mai multe referendumuri şi o dezbatere corectă despre instituţii şi transferuri fiscale, necesare pentru crearea monedei unice, atunci am îndoieli că euro va mai avea în viitor tot atâţia adepţi câţi are astăzi.
- Care este comentariul dvs. legat de acordarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene?
- Mă tem că acordarea acestui premiu a fost mai mult un semn al slăbiciunii UE, decât al tăriei sale. Comitetul Nobel a simţit că UE are nevoie de sprijin în timpuri atât de grele. UE a jucat un rol în trecut, dar mă tem că astăzi unele dintre politicile sale acţionează ca o pană care divizează Europa, mai degrabă decât ca o forţă care uneşte un continent pentru cauza păcii şi asistenţei mutuale.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
