Problemele UE, la noi acasă - MARTIN CALLANAN

Șeful Grupului Conservator și Reformist (CRE) din Parlamentul European

"Statele naționale sunt încă cea mai bună cale de a garanta democrația în UE”

În mod surprinzător, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat, în urmă cu două săptămâni, Uni­unii Europene! Reacțiile au fost diferite, de la bucuria oficialilor UE, la scepticismul unor ziare influ­ente. Iată ce scrie prestigiosul cotidian german "Süddeutsche Zeitung”: "UE a luat Premiul Nobel pen­tru Pace? Această adunătură de state aflate mai mult sau mai puțin în faliment și în ceață, al căror pro­iect major, uniunea monetară, este în pragul ex­plo­ziei”? Ziarul recunoaște totuși meritele UE în menți­nerea păcii în Europa și în lume. La rândul său, publi­cația franceză "La Tribune” sugerează direcția de ur­mat a Uniunii: "Dincolo de discursurile prin care liderii europeni oferă asigurări, popoarele (din UE) ră­mân atașate în continuare cadrului național”. Altfel spus, în politica Europei viitorului - pe care liderii actuali o doresc o federație de state cu o slabă identitate proprie - voința popoarelor europene pare a se situa la polul opus: ele sunt mult mai atașate intereselor națio­nale decât celor europene. De aceea, Premiul Nobel invită guvernele la reflecție (scrie ziarul online "Pu­blico” din Spania), în scopul evitării unei destrămări a Europei Unite. Este și crezul grupului celor 55 de eu­roparlamentari din Grupul Conservator și Reformist European (CRE), născut pe "schelet” conservator bri­tanic, care vede salvarea UE printr-o "Europă mai Bună”, nu prin "Mai multă Europă”, adică printr-o Eu­ropă Unită a Statelor Naționale, nu printr-o federație de tip american (Statele Unite ale Europei), în care iden­titățile naționale să fie abandonate în plan secund. Britanicul Martin Callanan, membru al Parlamentului European, șeful Grupului CRE, crede că acordarea No­belului 2012 este un avertisment și un semn de încura­jare a unei entități aflate în criză. Pentru a aduce pro­ble­mele europene cât mai aproape de publicul român, domnia sa ne-a acordat un interviu în exclusivitate.

"Nu contează ce spun popoarele, elita UE pare pur și simplu că le ignoră”

- Ce este grupul Conservator și Reformist Euro­pean (CRE) și când a fost fondat, domnule Callanan?

- După cum se știe, în Parlamentul European (PE) există mai multe grupuri: liberali, socialiști, creștin-democrați, care ar putea avea filosofii politice ușor dife­rite, dar toate au aceeași abordare față de UE. Pentru ele, numai "Mai multă Europă” (More Europe) este răspunsul, și cine nu este de acord cu acest consens este etichetat drept xenofob sau populist. Noi n-am do­rit să facem parte din aceste grupuri, deoarece credem că răspunsul la provocările actuale ar trebui să fie o "Europă mai Bună” (Better Europe). De aceea, am înființat, în iunie 2009, grupul CRE (ECR), care nu do­rește ca Uniunea să folosească fiecare criză ca pe o oportunitate de a provoca și mai multă integrare și transfer al puterii de la parlamentele naționale către Bruxelles. Din grupul nostru fac parte 55 de europar­la­mentari, cei mai mulți din Regatul Unit, Cehia și Po­lonia, dar și din Danemarca, Ungaria, Lituania, Leto­nia, Belgia și Olanda.

- Este CRE o entitate anti-europeană? Discursul dv. pare destul de vehement.

- Nu suntem anti-europeni, nu suntem anti-UE, dar dorim foarte mult să facem o reformă fundamentală a Uniunii, astfel încât să răspundă mai bine dorinței po­poarelor Europei Unite. Deci, suntem pro-Europa, dar în favoarea unei altfel de UE decât cea pe care o dez­vol­tăm astăzi.

- Să analizăm un exemplu: se opune CRE Tra­ta­tului de la Lisabona?

- Nu acceptăm Tratatul de la Lisabona pentru două motive întemeiate: întâi, acesta provoacă o translare a puterii de la parlamentele naționale către instituțiile europene. Al doilea, la fel ca predecesoarea sa Cons­tituție Europeană, a fost respins prin referendum de po­poarele francez și olandez. După aceea, când irlandezii au votat și ei împotriva Tratatului, au fost chemați la scurt timp să voteze din nou, "așa cum trebuie”. Aceas­tă atitudine cinică față de alegători explică de ce aceștia, la rândul lor, îi tratează în același fel pe po­liticieni. Nu contează ce spun popoarele, elita UE pare pur și simplu că le ignoră.

- Vă legitimați ca un grup de stânga sau de dreap­ta?

- CRE are o orientare de centru-dreapta, pentru că noi credem în piețele deschise, în comerțul mondial liber, susținem familia, promovăm o relație strânsă cu SUA și încurajăm puternic afacerile.

- Cât de bine poate funcționa UE, dacă în con­formitate cu optica dvs., guvernele și parlamentele țărilor membre sunt autonome și nu dau raportul permanent la Bruxelles?

- Pentru noi, statele naționale sunt încă cea mai bună cale de a garanta democrația. Dacă oamenii nu se identifică pe ei înșiși cu națiunea din care fac parte, atunci nu vor dori să fie guvernați de propriile institu­ții, iar în acest caz, responsabilitatea democratică este pierdută. O țară independentă este una care încă are puterea să-și exercite controlul asupra funcțiunilor ei de bază, precum economia, granițele, apărarea și politica externă. Dar este și una în care oamenii au puterea finală de a da jos un guvern care nu le place, sau de a forța acel guvern să schimbe politica. Dacă ne integrăm în UE după voința elitei actuale, pierdem din ce în ce mai mult control asupra propriilor noastre vieți și asupra familiilor și comunităților. Asta, cred, este o rețetă pentru dezordini sociale și revolte în vii­tor, pe măsură ce oamenii sunt din ce în ce mai frus­trați, pentru că liderii le ignoră voința. "Unitate în di­versitate” este presupus a fi motto-ul Parlamentului European, dar actualmente vedem că PE nu pune în prac­tică ceea ce predică. Sunt sigur că diferențele cul­tu­rale, limbile, nișele economice și modurile de viață din țările membre ale UE sunt bunul cel mai de preț al europenilor, și nu sunt ceva ce trebuie omogenizat într-un super-stat.

"Majoritatea europenilor se identifică pe ei înșiși cu statul lor național”

- Cu fiecare ocazie, liderii europeni cheamă la o integrare economică și monetară mai adâncă. Cum vedeți această nouă cale de a dezvolta Europa Unită?

- Ca europarlamentar britanic, nu mi-aș permite să le spun celor din zona euro ce au de făcut. Totuși, i-aș avertiza asupra pericolelor pe care le văd în eforturile lor de a crea o uniune economică și mai adâncă. În par­ticular vorbind, dacă oamenii simt că voturile lor, în cursul alegerilor naționale, nu au nici o valoare, pentru că alte instituții străine dețin controlul asupra politicii economice, atunci "Contractul Social” dintre guverne și guvernați se va rupe. După părerea mea, conse­cin­țele pe termen lung ale acestei politici pot fi foarte serioase.

- România este o țară conservatoare, mai ales în mediul rural. Ar putea fi compatibilă identitatea românilor cu "Statele Unite ale Europei”, unde nici o decizie nu s-ar mai lua la București, ci la Bruxelles?

- Cred că tradițiile noastre atât de diferite și modul nostru de viață sunt unele dintre cele mai mari valori ale continentului. Faptul că, circulând în Europa, întâl­nești sate și orașe diferite, climă diferită, tradiții și sis­teme legislative și politice diferite este ceva ce trebuie celebrat. Identitatea este un factor foarte important în asigurarea democrației. Majoritatea europenilor se iden­tifică pe ei înșiși cu statul lor național. Când mă întreabă cineva de unde sunt, răspund că sunt din Regatul Unit. Îmi imaginez că cei mai mulți oameni din România sunt mândri de a fi români. Oare sunt mulți cei care spun: "Sunt din Europa” ? Dar câți vor spune: "Sunt din UE”? Nu putem crea o falsă iden­titate europeană, așa cum mulți încearcă să facă în instituțiile de la Bruxelles. Dacă oamenii nu simt că sunt o parte a unei comunități, membri ai unui "demos” (popor), atunci procesul democratic va fi serios sub­minat - ceea ce mă îngrijorează foarte mult.

- Grupul pe care îl conduceți a publicat un set de căi prin care cetățenii europeni ar putea trăi mai bine. Care sunt acestea?

- Câteva dintre succesele noastre includ drepturi mai mari pentru consumatori, creșterea bunăstării animalelor, creșterea competitivității economice și asi­gu­rarea că reglementările UE din sectorul financiar nu vor distruge întreaga industrie. Grupul a propus, de ase­menea, reduceri de cheltuieli inutile ale banului public. Spre exemplu, reducerea numărului de călătorii lunare ale europarlamentarilor între cele două palate ale PE, Bruxelles și Strasbourg. Dacă ar călători doar o dată pe lună, și nu de 4 ori, între cele două sedii, euro­parlamentarii ar economisi 15 milioane de euro din banii contribuabililor. Iar în cazul de dorit, de stabilire a sediului PE doar la Bruxelles, economiile ar fi de pes­te 200 de milioane! Ne-am implicat și în chestiunea stan­dardelor stupide pentru fructe și legume, și am reu­șit să eliminăm prevederile care nu acceptau la co­mercializare bananele drepte și castraveții încovoiați. De fapt, UE nu are de ce să se ocupe de forma fructelor și legumelor, nici măcar după ce prețul acestora a scăzut cu 40%, grație eliminării ridicolei interdicții, care ne-a făcut de râs în toată lumea.

"Mă tem că acordarea Premiului Nobel a fost mai mult un semn al slăbiciunii UE, decât al tăriei sale”

- Doriți, desigur, lărgirea Grupului. Aveți în vedere și atragerea unor europarlamentari români?

- CRE este format din membri din 9 țări, iar în câteva zile ni se va alătura un parlamentar din a zecea țară. Am devenit a treia cea mai mare forță din Con­si­liul European și suntem imediat în spatele Verzilor în PE. Purtăm discuții cu un număr de membri din alte țări și sperăm că, într-o zi, vom putea să urăm bun venit și unor europarlamentari români. Asta îmi va da un bun prilej să vizitez frumoasa dv. țară. Să nu uităm că Partidul Conservator din Marea Britanie, al cărui mem­bru sunt, a fost un jucător major în crearea Pieței Co­mune și în extinderea UE către țările din Est, ca Ro­mânia. Sunt sigur că mesajul nostru va fi luat în seamă de votanții din toată Uniunea.

- Agreați conceptul "Europa cu două viteze”?

- Nu este unul nou. Regatul Unit nu face parte din tratatul Schengen. Zece țări nu sunt în zona euro. Cred că ar trebui să avem o Uniune mai flexibilă, unde unele țări vor fi capabile să se integreze mai mult, iar altele vor dori să-și determine propriul destin. Însă UE ar trebui să fie acolo, să-și servească toate statele membre și toți plătitorii de taxe, și nu altfel.

- România ar trebui să se grăbească să adopte moneda euro?

- Cred că România ar trebui să decidă singură dacă dorește să adopte euro, dar sper ca liderii români să consulte mai întâi populația. Dacă am avea mai multe referendumuri și o dezbatere corectă despre instituții și transferuri fiscale, necesare pentru crearea monedei unice, atunci am îndoieli că euro va mai avea în viitor tot atâția adepți câți are astăzi.

- Care este comentariul dvs. legat de acordarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene?

- Mă tem că acordarea acestui premiu a fost mai mult un semn al slăbiciunii UE, decât al tăriei sale. Comitetul Nobel a simțit că UE are nevoie de sprijin în timpuri atât de grele. UE a jucat un rol în trecut, dar mă tem că astăzi unele dintre politicile sale acționează ca o pană care divizează Europa, mai degrabă decât ca o forță care unește un continent pentru cauza păcii și asistenței mutuale.