În sfârşit, s-au amăgit mulţi, politicienii cu veleităţi parlamentare şi ministeriale vor ieşi la luptă deschisă pentru voturi în faţa cetăţenilor şi nu se vor mai ascunde pe liste, cum au făcut-o atâţia ani de zile, în spatele siglei de partid. Se aşteptau mari dueluri "unu la unu”, în cele mai prestigioase colegii uninominale, veritabile înscenări, la o scară mai mică, a disputelor prezidenţiale. Uninominalul era, pe bună dreptate, o ocazie să vedem care sunt cu adevărat cei mai aplicaţi şi mai competitivi reprezentanţi ai noştri într-un Parlament blamat, pe bună dreptate, pentru subordonarea în faţa agendelor guvernamentale, pentru lipsa de eficienţă a dezbaterilor pe care le-a generat şi, mai cu seamă, pentru absenteismul sau somnul dulce al multora dintre aleşi. Uninominalul suna foarte bine în teorie. În practică, ne-am dat deja cu toţii seama ce a însemnat ultimul Parlament. De unde trebuia să fie un argument pentru responsabilitate, uninominalul a devenit - culmea politicianismului! - o scuză pentru traseism...
Ca de obicei, nu principiul e de vină, ci "originala” lui adaptare. Aplicat cu jumătăţi de măsură, cu asteriscuri potrivite cu nevoile legiuitorilor momentului, să nu se supere nici UDMR-ul, nici PNL-ul, că nu se ştie niciodată cum se ţes alianţele, votul uninominal a ajuns să promoveze în Parlament personaje care au ieşit pe locul al treilea în propriile colegii, în detrimentul câştigătorilor de drept! Cazul actualului preşedinte al Senatului, Crin Antonescu, este cel mai spectaculos dintre ele. Şi mai grav decât atât, mult-aşteptata bătălie electorală uninominală s-a dovedit, de fapt, o mare păcăleală, un "lasă-mă să te las” jucat cu mare artă, în complicitate, de întreaga clasă politică. Greii partidelor şi-au ales, cu buna ştiinţă a adversarilor politici, colegii călduţe, în care victoriile au fost, cu doar câteva excepţii, garantate din start. La fel se va întâmpla şi la alegerile de la 9 decembrie. Marea agitaţie din aceste zile, legată de stabilirea candidaţilor pe colegii, nu e altceva decât o uriaşă operaţiune de fofilare a liderilor politici din calea realităţii electorale. Lei fioroşi, când apar în dispute televizate, veleitarii din marile partide devin mieluşei, când vine vorba de alegeri. Se evită din start: nu veţi vedea nici un duel de anvergură în vreun colegiu uninominal în iarna aceasta! Blaga contra Antonescu? Ponta contra Udrea? MRU contra Tăriceanu? Papahagi contra Voiculescu? Nici vorbă! Unul se mută de la Bucureşti într-un colegiu mai bun, la Timişoara, altul merge la sigur, unde a candidat acum 4 ani şi unde nu are în mod cert un candidat pe măsură, altul schimbă sectorul ca să nu mai rişte ruşinea de la alegerile precedente, altul migrează din Moldova taman la Arad, în fieful alor lui. Toţi greii vor intra în Parlament, nu e nici o îndoială. Apoi, asiguraţi pentru încă un mandat, vor redeveni leii gata să se sfâşie pentru binele nostru prin platourile posturilor de televiziune.