Editura Trei, înfiinţată după 1990 de prof. univ. Vasile Dem. Zamfirescu pentru a publica în româneşte operele fundamentale ale domeniului în care e eminent specialist, psihanaliza, şi-a diversificat apoi programul. A adăugat şi colecţii adresate marelui public - volume de psihologie practică, serii de romane poliţiste, de ficţiune contemporană cu succes verificat în Occident ş.a. Având un potenţial comercial mai mare, acestea au permis editorilor să-şi continue programul iniţial şi acum cei interesaţi au la dispoziţie majoritatea operelor lui Sigmund Freud (11 volume), ale principalului său disident, părintele psihologiei analitice Carl G. Jung (inclusiv inestimabila ediţie a Cărţii roşii, cheia operei lui), precum şi alţi autori importanţi din bibliografia obligatorie a psihologilor, psihiatrilor şi a celor ce se pregătesc pentru aceste profesii. Cartea pe care vi-o recomand azi e mai mult decât o biografie a savantului comparat încă din timpul vieţii lui cu Copernic, Darwin şi Einstein ca importanţă a teoriilor lui novatoare. Este şi o captivantă istorie intelectuală a Europei dintre 1856 şi 1939, anii între care a trăit Freud, şi a modului în care evenimentele politice i-au marcat viaţa privată. Căci profesorul american Peter Gay este cunoscut în primul rând ca specialist în istoria intelectuală. Rolul de biograf obiectiv pe care şi-l asumă în prezentarea detaliată a unei vieţi şi opere atât de controversate azi îl face să se bazeze doar pe documente şi mărturii certe, dând cuvântul atât admiratorilor cât şi oponenţilor din epocă, astfel încât "cititorul să nu fie obligat să ia partea nimănui”. În 1998, când a apărut originalul american al biografiei lui Freud scrise de Peter Gay se făceau tot mai tare auzite voci care socoteau psihanaliza o pseudo-ştiinţă şi îi negau eficacitatea terapeutică. Progresele neurobiologiei, ale biogeneticii, ale aparaturii de imagistică cerebrală, ale terapiilor cognitivo-comportamentale au înmulţit numărul celor care susţin că psihanaliza nu mai răspunde exigenţelor ştiinţifice din psihiatria actuală. În Franţa chiar a apărut o "cărămidă” de peste 800 de pagini, intitulată "Cartea neagră a psihanalizei. A trăi, a gândi şi a merge înainte mai bine fără Freud”, în care vreo 40 de experţi de naţionalităţi diferite pun la îndoială dogmele psihanalizei şi metodele ei de tratare a bolilor psihice. Pe de altă parte, există în toată lumea psihiatri şi pacienţi care jură în continuare pe teoriile freudiene şi pe efectul lor benefic în tratarea doar prin discuţii, rememorare şi autoanaliză a anxietăţilor, fobiilor, obsesiilor, tulburărilor emoţionale etc. Peter Gay nu intră în aceste dispute. El reconstituie, după o enormă documentare, existenţa omului Freud, geneza şi ecoul imediat al studiilor în care inventează conceptele ce au făcut epocă, zbuciumata activitate a mişcării psihanalitice iniţiate şi tutelate de Profesor, relaţiile cu emulii. Dintre care unii se despart de el, elaborându-şi propriile teorii şi deschizând "şcoli” concurente, precum Adler sau Jung. Peter Gay a beneficiat de Arhiva Freud (50.000 de documente) depusă în 1951 la Biblioteca Congresului din Washington de Anna, fiica cea mai iubită şi devotată din cei şase copii şi continuatoarea lui în profesie. O arhivă dificil de consultat, căci la o bună parte din aceste documente accesul e restricţionat, dacă nu chiar interzis până în 2057! Şi totuşi, paznicii arhivei, care vor să prezerve grandoarea lui Freud la adăpost de curiozitatea detractorilor, i-au permis lui Gay să citească seturi întregi din cele 20.000 de scrisori expediate de Freud de-a lungul vieţii. Acestea au fost sursele biografice principale, căci scrisorile abundă în informaţii inedite despre evenimente de familie, relaţii cu apropiaţii, rude şi prieteni, despre avatarurile mişcării psihanalitice internaţionale de la crearea primei Societăţi în 1902 şi până la moartea fondatorului. Gay a folosit frecvent citate din scrisorile trimise în cei patru ani de logodnă Marthei Bernays, până la căsătoria lor din 1886, precum şi din corespondenţa dintre 1887-1904 cu cel mai bun prieten din acea perioadă, medicul berlinez Wilhelm Fliess, descoperitorul bioritmului, un tip cam bizar, obsedat de numerologie (cele 287 de scrisori adresate lui Fliess s-au păstrat datorită prinţesei Marie Bonaparte - personaj providenţial şi în salvarea familiei Freud din Austria, în 1938, după Anschluss şi stabilirea lor la Londra. De asemenea, Gay a susţinut multe episoade cu citate din misivele adresate colaboratorilor săi din Ungaria, Anglia, Elveţia, Franţa şi SUA, în care relatează, pe baza cazurilor semnificative tratate la cabinet, descoperirile ce fac subiectul cărţilor lui (elaborarea conceptelor conştient, preconştient, inconştient, complexul Oedip, refulare, Se, Eu, Supraeu ş.c.l.). Pentru cei care vor să ştie cine a fost Sigmund Freud şi cum a fondat el o nouă ştiinţă a omului, biografia scrisă de Peter Gay e cea mai completă sursă.
Selecţia Formula AS
Peter Gay, "Sigmund Freud. O viaţă pentru timpul nostru”, traducere de Florin Vlădoi, Editura Trei (tel. 021/300.60.90), 694 p.
Editura Trei, înfiinţată după 1990 de prof. univ. Vasile Dem. Zamfirescu pentru a publica în româneşte operele fundamentale ale domeniului în care e eminent specialist, psihanaliza, şi-a diversificat apoi programul. A adăugat şi colecţii adresate marelui public - volume de psihologie practică, serii de romane poliţiste, de ficţiune contemporană cu succes verificat în Occident ş.a. Având un potenţial comercial mai mare, acestea au permis editorilor să-şi continue programul iniţial şi acum cei interesaţi au la dispoziţie majoritatea operelor lui Sigmund Freud (11 volume), ale principalului său disident, părintele psihologiei analitice Carl G. Jung (inclusiv inestimabila ediţie a Cărţii roşii, cheia operei lui), precum şi alţi autori importanţi din bibliografia obligatorie a psihologilor, psihiatrilor şi a celor ce se pregătesc pentru aceste profesii. Cartea pe care vi-o recomand azi e mai mult decât o biografie a savantului comparat încă din timpul vieţii lui cu Copernic, Darwin şi Einstein ca importanţă a teoriilor lui novatoare. Este şi o captivantă istorie intelectuală a Europei dintre 1856 şi 1939, anii între care a trăit Freud, şi a modului în care evenimentele politice i-au marcat viaţa privată. Căci profesorul american Peter Gay este cunoscut în primul rând ca specialist în istoria intelectuală. Rolul de biograf obiectiv pe care şi-l asumă în prezentarea detaliată a unei vieţi şi opere atât de controversate azi îl face să se bazeze doar pe documente şi mărturii certe, dând cuvântul atât admiratorilor cât şi oponenţilor din epocă, astfel încât "cititorul să nu fie obligat să ia partea nimănui”. În 1998, când a apărut originalul american al biografiei lui Freud scrise de Peter Gay se făceau tot mai tare auzite voci care socoteau psihanaliza o pseudo-ştiinţă şi îi negau eficacitatea terapeutică. Progresele neurobiologiei, ale biogeneticii, ale aparaturii de imagistică cerebrală, ale terapiilor cognitivo-comportamentale au înmulţit numărul celor care susţin că psihanaliza nu mai răspunde exigenţelor ştiinţifice din psihiatria actuală. În Franţa chiar a apărut o "cărămidă” de peste 800 de pagini, intitulată "Cartea neagră a psihanalizei. A trăi, a gândi şi a merge înainte mai bine fără Freud”, în care vreo 40 de experţi de naţionalităţi diferite pun la îndoială dogmele psihanalizei şi metodele ei de tratare a bolilor psihice. Pe de altă parte, există în toată lumea psihiatri şi pacienţi care jură în continuare pe teoriile freudiene şi pe efectul lor benefic în tratarea doar prin discuţii, rememorare şi autoanaliză a anxietăţilor, fobiilor, obsesiilor, tulburărilor emoţionale etc. Peter Gay nu intră în aceste dispute. El reconstituie, după o enormă documentare, existenţa omului Freud, geneza şi ecoul imediat al studiilor în care inventează conceptele ce au făcut epocă, zbuciumata activitate a mişcării psihanalitice iniţiate şi tutelate de Profesor, relaţiile cu emulii. Dintre care unii se despart de el, elaborându-şi propriile teorii şi deschizând "şcoli” concurente, precum Adler sau Jung. Peter Gay a beneficiat de Arhiva Freud (50.000 de documente) depusă în 1951 la Biblioteca Congresului din Washington de Anna, fiica cea mai iubită şi devotată din cei şase copii şi continuatoarea lui în profesie. O arhivă dificil de consultat, căci la o bună parte din aceste documente accesul e restricţionat, dacă nu chiar interzis până în 2057! Şi totuşi, paznicii arhivei, care vor să prezerve grandoarea lui Freud la adăpost de curiozitatea detractorilor, i-au permis lui Gay să citească seturi întregi din cele 20.000 de scrisori expediate de Freud de-a lungul vieţii. Acestea au fost sursele biografice principale, căci scrisorile abundă în informaţii inedite despre evenimente de familie, relaţii cu apropiaţii, rude şi prieteni, despre avatarurile mişcării psihanalitice internaţionale de la crearea primei Societăţi în 1902 şi până la moartea fondatorului. Gay a folosit frecvent citate din scrisorile trimise în cei patru ani de logodnă Marthei Bernays, până la căsătoria lor din 1886, precum şi din corespondenţa dintre 1887-1904 cu cel mai bun prieten din acea perioadă, medicul berlinez Wilhelm Fliess, descoperitorul bioritmului, un tip cam bizar, obsedat de numerologie (cele 287 de scrisori adresate lui Fliess s-au păstrat datorită prinţesei Marie Bonaparte - personaj providenţial şi în salvarea familiei Freud din Austria, în 1938, după Anschluss şi stabilirea lor la Londra. De asemenea, Gay a susţinut multe episoade cu citate din misivele adresate colaboratorilor săi din Ungaria, Anglia, Elveţia, Franţa şi SUA, în care relatează, pe baza cazurilor semnificative tratate la cabinet, descoperirile ce fac subiectul cărţilor lui (elaborarea conceptelor conştient, preconştient, inconştient, complexul Oedip, refulare, Se, Eu, Supraeu ş.c.l.). Pentru cei care vor să ştie cine a fost Sigmund Freud şi cum a fondat el o nouă ştiinţă a omului, biografia scrisă de Peter Gay e cea mai completă sursă.
Editura Trei, înfiinţată după 1990 de prof. univ. Vasile Dem. Zamfirescu pentru a publica în româneşte operele fundamentale ale domeniului în care e eminent specialist, psihanaliza, şi-a diversificat apoi programul. A adăugat şi colecţii adresate marelui public - volume de psihologie practică, serii de romane poliţiste, de ficţiune contemporană cu succes verificat în Occident ş.a. Având un potenţial comercial mai mare, acestea au permis editorilor să-şi continue programul iniţial şi acum cei interesaţi au la dispoziţie majoritatea operelor lui Sigmund Freud (11 volume), ale principalului său disident, părintele psihologiei analitice Carl G. Jung (inclusiv inestimabila ediţie a Cărţii roşii, cheia operei lui), precum şi alţi autori importanţi din bibliografia obligatorie a psihologilor, psihiatrilor şi a celor ce se pregătesc pentru aceste profesii. Cartea pe care vi-o recomand azi e mai mult decât o biografie a savantului comparat încă din timpul vieţii lui cu Copernic, Darwin şi Einstein ca importanţă a teoriilor lui novatoare. Este şi o captivantă istorie intelectuală a Europei dintre 1856 şi 1939, anii între care a trăit Freud, şi a modului în care evenimentele politice i-au marcat viaţa privată. Căci profesorul american Peter Gay este cunoscut în primul rând ca specialist în istoria intelectuală. Rolul de biograf obiectiv pe care şi-l asumă în prezentarea detaliată a unei vieţi şi opere atât de controversate azi îl face să se bazeze doar pe documente şi mărturii certe, dând cuvântul atât admiratorilor cât şi oponenţilor din epocă, astfel încât "cititorul să nu fie obligat să ia partea nimănui”. În 1998, când a apărut originalul american al biografiei lui Freud scrise de Peter Gay se făceau tot mai tare auzite voci care socoteau psihanaliza o pseudo-ştiinţă şi îi negau eficacitatea terapeutică. Progresele neurobiologiei, ale biogeneticii, ale aparaturii de imagistică cerebrală, ale terapiilor cognitivo-comportamentale au înmulţit numărul celor care susţin că psihanaliza nu mai răspunde exigenţelor ştiinţifice din psihiatria actuală. În Franţa chiar a apărut o "cărămidă” de peste 800 de pagini, intitulată "Cartea neagră a psihanalizei. A trăi, a gândi şi a merge înainte mai bine fără Freud”, în care vreo 40 de experţi de naţionalităţi diferite pun la îndoială dogmele psihanalizei şi metodele ei de tratare a bolilor psihice. Pe de altă parte, există în toată lumea psihiatri şi pacienţi care jură în continuare pe teoriile freudiene şi pe efectul lor benefic în tratarea doar prin discuţii, rememorare şi autoanaliză a anxietăţilor, fobiilor, obsesiilor, tulburărilor emoţionale etc. Peter Gay nu intră în aceste dispute. El reconstituie, după o enormă documentare, existenţa omului Freud, geneza şi ecoul imediat al studiilor în care inventează conceptele ce au făcut epocă, zbuciumata activitate a mişcării psihanalitice iniţiate şi tutelate de Profesor, relaţiile cu emulii. Dintre care unii se despart de el, elaborându-şi propriile teorii şi deschizând "şcoli” concurente, precum Adler sau Jung. Peter Gay a beneficiat de Arhiva Freud (50.000 de documente) depusă în 1951 la Biblioteca Congresului din Washington de Anna, fiica cea mai iubită şi devotată din cei şase copii şi continuatoarea lui în profesie. O arhivă dificil de consultat, căci la o bună parte din aceste documente accesul e restricţionat, dacă nu chiar interzis până în 2057! Şi totuşi, paznicii arhivei, care vor să prezerve grandoarea lui Freud la adăpost de curiozitatea detractorilor, i-au permis lui Gay să citească seturi întregi din cele 20.000 de scrisori expediate de Freud de-a lungul vieţii. Acestea au fost sursele biografice principale, căci scrisorile abundă în informaţii inedite despre evenimente de familie, relaţii cu apropiaţii, rude şi prieteni, despre avatarurile mişcării psihanalitice internaţionale de la crearea primei Societăţi în 1902 şi până la moartea fondatorului. Gay a folosit frecvent citate din scrisorile trimise în cei patru ani de logodnă Marthei Bernays, până la căsătoria lor din 1886, precum şi din corespondenţa dintre 1887-1904 cu cel mai bun prieten din acea perioadă, medicul berlinez Wilhelm Fliess, descoperitorul bioritmului, un tip cam bizar, obsedat de numerologie (cele 287 de scrisori adresate lui Fliess s-au păstrat datorită prinţesei Marie Bonaparte - personaj providenţial şi în salvarea familiei Freud din Austria, în 1938, după Anschluss şi stabilirea lor la Londra. De asemenea, Gay a susţinut multe episoade cu citate din misivele adresate colaboratorilor săi din Ungaria, Anglia, Elveţia, Franţa şi SUA, în care relatează, pe baza cazurilor semnificative tratate la cabinet, descoperirile ce fac subiectul cărţilor lui (elaborarea conceptelor conştient, preconştient, inconştient, complexul Oedip, refulare, Se, Eu, Supraeu ş.c.l.). Pentru cei care vor să ştie cine a fost Sigmund Freud şi cum a fondat el o nouă ştiinţă a omului, biografia scrisă de Peter Gay e cea mai completă sursă.
Alte articole din acest numar
- Vatra Râmeţilor
- TAVI IEPAN
- ZOLTÁN ANDRÁS -"Nu ceea ce îţi intră pe gură te face moral, ci ceea ce îţi iese pe gură”
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
