Editura Trei, înființată după 1990 de prof. univ. Vasile Dem. Zamfirescu pentru a publica în românește operele fundamentale ale domeniului în care e eminent specialist, psihanaliza, și-a diversificat apoi programul. A adăugat și colecții adresate marelui public - volume de psihologie practică, serii de romane polițiste, de ficțiune contemporană cu succes verificat în Occident ș.a. Având un potențial comercial mai mare, acestea au permis editorilor să-și continue programul inițial și acum cei interesați au la dispoziție majoritatea operelor lui Sigmund Freud (11 volume), ale principalului său disident, părintele psihologiei analitice Carl G. Jung (inclusiv inestimabila ediție a Cărții roșii, cheia operei lui), precum și alți autori importanți din bibliografia obligatorie a psihologilor, psihiatrilor și a celor ce se pregătesc pentru aceste profesii. Cartea pe care vi-o recomand azi e mai mult decât o biografie a savantului comparat încă din timpul vieții lui cu Copernic, Darwin și Einstein ca importanță a teoriilor lui novatoare. Este și o captivantă istorie intelectuală a Europei dintre 1856 și 1939, anii între care a trăit Freud, și a modului în care evenimentele politice i-au marcat viața privată. Căci profesorul american Peter Gay este cunoscut în primul rând ca specialist în istoria intelectuală. Rolul de biograf obiectiv pe care și-l asumă în prezentarea detaliată a unei vieți și opere atât de controversate azi îl face să se bazeze doar pe documente și mărturii certe, dând cuvântul atât admiratorilor cât și oponenților din epocă, astfel încât "cititorul să nu fie obligat să ia partea nimănui”. În 1998, când a apărut originalul american al biografiei lui Freud scrise de Peter Gay se făceau tot mai tare auzite voci care socoteau psihanaliza o pseudo-știință și îi negau eficacitatea terapeutică. Progresele neurobiologiei, ale biogeneticii, ale aparaturii de imagistică cerebrală, ale terapiilor cognitivo-comportamentale au înmulțit numărul celor care susțin că psihanaliza nu mai răspunde exigențelor științifice din psihiatria actuală. În Franța chiar a apărut o "cărămidă” de peste 800 de pagini, intitulată "Cartea neagră a psihanalizei. A trăi, a gândi și a merge înainte mai bine fără Freud”, în care vreo 40 de experți de naționalități diferite pun la îndoială dogmele psihanalizei și metodele ei de tratare a bolilor psihice. Pe de altă parte, există în toată lumea psihiatri și pacienți care jură în continuare pe teoriile freudiene și pe efectul lor benefic în tratarea doar prin discuții, rememorare și autoanaliză a anxietăților, fobiilor, obsesiilor, tulburărilor emoționale etc. Peter Gay nu intră în aceste dispute. El reconstituie, după o enormă documentare, existența omului Freud, geneza și ecoul imediat al studiilor în care inventează conceptele ce au făcut epocă, zbuciumata activitate a mișcării psihanalitice inițiate și tutelate de Profesor, relațiile cu emulii. Dintre care unii se despart de el, elaborându-și propriile teorii și deschizând "școli” concurente, precum Adler sau Jung. Peter Gay a beneficiat de Arhiva Freud (50.000 de documente) depusă în 1951 la Biblioteca Congresului din Washington de Anna, fiica cea mai iubită și devotată din cei șase copii și continuatoarea lui în profesie. O arhivă dificil de consultat, căci la o bună parte din aceste documente accesul e restricționat, dacă nu chiar interzis până în 2057! Și totuși, paznicii arhivei, care vor să prezerve grandoarea lui Freud la adăpost de curiozitatea detractorilor, i-au permis lui Gay să citească seturi întregi din cele 20.000 de scrisori expediate de Freud de-a lungul vieții. Acestea au fost sursele biografice principale, căci scrisorile abundă în informații inedite despre evenimente de familie, relații cu apropiații, rude și prieteni, despre avatarurile mișcării psihanalitice internaționale de la crearea primei Societăți în 1902 și până la moartea fondatorului. Gay a folosit frecvent citate din scrisorile trimise în cei patru ani de logodnă Marthei Bernays, până la căsătoria lor din 1886, precum și din corespondența dintre 1887-1904 cu cel mai bun prieten din acea perioadă, medicul berlinez Wilhelm Fliess, descoperitorul bioritmului, un tip cam bizar, obsedat de numerologie (cele 287 de scrisori adresate lui Fliess s-au păstrat datorită prințesei Marie Bonaparte - personaj providențial și în salvarea familiei Freud din Austria, în 1938, după Anschluss și stabilirea lor la Londra. De asemenea, Gay a susținut multe episoade cu citate din misivele adresate colaboratorilor săi din Ungaria, Anglia, Elveția, Franța și SUA, în care relatează, pe baza cazurilor semnificative tratate la cabinet, descoperirile ce fac subiectul cărților lui (elaborarea conceptelor conștient, preconștient, inconștient, complexul Oedip, refulare, Se, Eu, Supraeu ș.c.l.). Pentru cei care vor să știe cine a fost Sigmund Freud și cum a fondat el o nouă știință a omului, biografia scrisă de Peter Gay e cea mai completă sursă.