Într-o măsură mai mare ca toate celelalte organe, pielea este înainte de toate o oglindă extrem de sensibilă a sufletului, în care se pot reflecta nerăbdarea, temerile, mânia, înverşunarea, invidia, tristeţea, dar şi bucuria, iubirea şi compasiunea. Limbajul pielii oferă cunoscătorilor posibilitatea unei pătrunderi - de o profunzime unică - în psihicul uman. Atâta vreme cât omul se află în armonie cu sine şi cu lumea, totul este în ordine. Dar când în straturile mai adânci ale subconştientului clocotesc patimi, ele pot izbucni la suprafaţă, străpungând pielea - ca lava unui vulcan în erupţie scoarţa terestră - şi transformând-o într-un infern incandescent. Efectele se exteriorizează sub forma bolilor de piele, eczeme, prurit, urticarie, vezicule herpetice, mâncărimi insuportabile ce determină bolnavul să se scarpine violent, până la autoagresiune şi autodistrugere, ca în lupusul eritematos. Abia atunci când aceste mesaje ale sufletului sunt conştientizate şi înţelese, ele îşi dezvăluie tainele şi indică, în sfârşit, calea către vindecarea bolilor de piele.
Tratarea pielii după Hildegard van Bingen
Hildegard afirmă cu tărie că pielea şi mucoasa gastrointestinală trebuie privite mereu ca o unitate. De aceea, pentru a se obţine o vindecare completă, de tip holistic, este necesar ca, în toate afecţiunile pielii, să se facă şi o curăţare a intestinului, deoarece 90% dintre bolile de piele îşi au punctul de plecare în intestin. Structura florei intestinale evidenţiază limpede conflictele sufleteşti care se oglindesc în mucoasa intestinală şi pe piele. Pe lângă procesele psihice, Hildegard consideră, de asemenea, responsabile pentru apariţia bolilor de piele toxinele provenite din excesele alimentare şi consumul abuziv de alcool, ca şi disfuncţiile hepatice, tulburările metabolice şi dereglările hormonale.
Cum apar bolile de piele?
Hildegard îşi îndreaptă cu precădere atenţia asupra a trei factori care, în concepţia ei, se află la originea dezechilibrelor intervenite în organism.
1. Bolile de piele sunt o consecinţă a substanţelor toxice produse de consumul exagerat de mâncare şi băutură - îndeosebi de alimente cum sunt carnea, grăsimile şi dulciurile.
2. Disfuncţiile hepatice determinate de agresivitate, de accesele de furie şi înverşunare.
3. Dereglarea secreţiilor hormonale provocate de excesele sexuale.
Măsuri terapeutice generale contra bolilor de piele
Procedurile enumerate mai jos s-au dovedit eficiente în combaterea suferinţelor pielii.
* Luarea de sânge.
* Identificarea cauzelor sufleteşti ce au declanşat boala, prin ţinerea unui post alimentar regulat. Construirea unui sistem psihic de autoapărare.
* Ameliorarea problemelor digestive printr-o dietă bazată în principal pe grâu spelta, sfeclă roşie şi cimbrişor.
* Îndepărtarea toxinelor cu ceai de salvie şi de gălbenele (pentru detoxifiere) şi infuzie de urzici (pentru stimularea funcţionării rinichilor).
* Detoxifierea ficatului cu ceai de lavandă, vin de dude şi elixir de năvalnic.
* Protecţie contra unor factori naturali agresivi: caniculă, îngheţ, vânt puternic şi umiditate accentuată a aerului.
* Alimentaţie dietetică.
Şase reguli de aur în terapia bolilor de piele
În spirit holistic, este necesar ca tratarea afecţiunilor pielii să se facă respectând cele şase reguli de viaţă stabilite de Hildegard.
1. Întrebuinţaţi de preferinţă leacurile naturale din farmacia lui Dumnezeu
În medicina lui Hildegard, ne stau la dispoziţie aproape trei sute de remedii naturale.
2. Folosiţi alimentele drept medicamente
Toate alimentele pe care Hildegard van Bingen le consideră, fără rezerve, bune, au un efect profilactic, regenerator şi vitalizant, ca şi o acţiune terapeutică asupra pielii. Alimentele deosebit de bune pentru piele sunt grâul spelta, castanele comestibile, sfecla roşie şi feniculul.
3. Stabilizaţi-vă ciclul somn-veghe pentru regenerarea nervilor suprasolicitaţi
Somnul natural este remediul optim pentru un sistem nervos obosit şi, în acelaşi timp, condiţia indispensabilă pentru o stare bună de sănătate, în special a pielii.
4. Puneţi mişcarea şi repaosul într-un raport judicios
Mersul pe jos, alergările, săriturile şi dansul sunt ideale pentru dezvoltarea completă a tuturor organelor noastre de simţ. Hildegard van Bingen spune că al cincilea simţ - cel tactil - îşi are sediul principal în labele picioarelor. Reflexologia modernă confirmă faptul că, prin presiunea exercitată asupra zonelor reflexogene aflate în tălpi, se pot influenţa starea organelor interne, contracturile musculare, chiar şi problemele pielii.
5. Asiguraţi eliminarea reziduurilor nocive din corp
Potrivit unui principiu al medicinei din vechime, vindecarea poate începe abia după ce toxinele au fost expulzate: "Qui bene purgat, bene curat” ("Se vindecă bine cine are o purgaţie bună”).
Pe lângă luarea de sânge şi post, ca metode de evacuare a toxinelor, există încă trei terapii benefice pielii.
Ventuzele
Ventuzele eliberează ţesutul conjunctiv de reziduurile sale şi de substanţele care provoacă dureri. Pielea este crestată cu o lanţetă, iar apoi substanţele toxice sunt aspirate în paharul de sticlă, golit de aer. Ventuzele sunt foarte eficiente când avem probleme cu spatele, cu articulaţiile şi tendoanele, cu nervul sciatic şi varicele.
Sauna
Nu este de mirare că Hildegard recomandă sauna pentru eliminarea mâniei şi a nerăbdării, odată cu transpiraţia, prin piele. Efectul va fi şi mai puternic dacă vom picura pe piatra încinsă un decoct de castane comestibile. Vom deveni mai blânzi şi mai răbdători şi vom preveni apariţia reumatismului.
Fizioterapia
Ca o completare a psihoterapiei practicate de Hildegard, s-a dovedit deosebit de utilă şi fizioterapia, ca un demers terapeutic prin intermediul pielii. Regretul pentru atitudinile greşite, primul pas spre recuperare, trebuie să pătrundă prin piele - în sensul cel mai propriu al cuvântului. Masajele blânde cu peria reprezintă o metodă bună de a ne căli fizic, dar şi de a transmite excitaţia nervoasă prin piele către organe - şi astfel de a ne purifica prin piele şi sufletul. Aceste căi reflexogene psiho-fizice au căpătat denumirea de "zone Head”, după neurologul britanic H. Head (1861-1940).
6. Stabilizaţi-vă capacitatea de autoapărare psihică
O măsură judicioasă în toate privinţele, bucuria şi mulţumirea sunt forţe benefice, tămăduitoare pentru sufletul nostru. Încercaţi să dobândiţi echilibru psihic, perseverenţă şi răbdare. Atunci şi pielea dvs. va fi frumoasă, mai puţin vulnerabilă şi gata să reacţioneze. Căci, după cum am mai spus, pielea este o oglindă a sufletului. Bolile de piele sunt generate de un comportament deviant, conflictual. De aceea, înainte de a administra remedii specifice pentru alinarea suferinţelor fizice, trebuie rezolvate în primul rând frământările lăuntrice.
Leacuri pentru piele, după Hildegard van Bingen
Comprese cu seminţe de in
Indicaţii terapeutice: eczeme, neurodermită, eczeme umede, piele cu răni şi fisuri, dificultăţi de vindecare a plăgilor, inclusiv la arsuri.
Reţetă: 3 linguri de seminţe de in se fierb timp de 3 minute într-un litru de apă, după care se strecoară. Se înmoaie în decoct o pânză curată de in. Această pânză îmbibată în lichid se pune caldă pe rană, pentru cel puţin o oră, iar când s-a uscat, se schimbă. La nevoie, procedura se repetă de trei ori pe zi, până la vindecarea plăgii.
Chiar la cele mai grave arsuri, această compresă îndepărtează bucăţile de piele arsă, astfel încât rana se vindecă fără a se forma cicatrice.
Ceai de coada-şoricelului
Indicaţii terapeutice: eczeme, plăgi, răni, infecţii.
Reţetă: 1 lingură de frunze de coada-şoricelului, 3 vârfuri de cuţit de pulbere de frunze de coada-şoricelului, 250 ml apă.
Frunzele şi pulberea de coada-şoricelului se acoperă cu apă clocotită şi se lasă să infuzeze circa 3 minute, după care ceaiul se strecoară şi se bea cu înghiţituri mici.
Dintre leacurile lui Hildegard, coada-şoricelului este cel mai bun remediu pentru vindecarea rănilor şi se administrează intern, sub formă de ceai, devenind mai concentrat prin adăugarea a 3 vârfuri de cuţit de pulbere din frunze uscate. La intervenţiile chirurgicale, s-a dovedit că se poate evita infectarea rănilor bând acest ceai în scop profilactic, trei zile înainte de operaţie şi zece zile după aceea. În decurs de zece zile, rănile se vindecă fără complicaţii.
Comprese cu coada-şoricelului
Reţetă: 1 lingură de frunze de coada-şoricelului, 250 ml apă.
Frunzele se fierb 3 minute în apă şi se pun umede pe rană, deasupra unui bandaj. Se schimbă, îndată ce bandajul s-a uscat. Când plaga începe să se vindece, frunzele de coada-şoricelului pot fi aplicate direct pe ea, fixate cu bandajul.
Cu această metodă se vindecă şi cele mai grave răni infectate. Astfel pot fi eliminaţi chiar şi germenii rezistenţi la antibiotice. Compresa ajută şi în cazuri disperate, ca de pildă acela al unei paciente tratate fără rezultat, cu diverse antibiotice, timp de şase săptămâni, într-o clinică universitară, după amputarea unui picior. Rana s-a vindecat după un tratament de zece zile cu coada-şoricelului.
Continuare în numărul viitor