Zilele trecute, în sălile de conferinţă ale hotelului Marriott şi la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti s-au desfăşurat dezbateri pe teme ecologiste, atât sub umbrela Parlamentului European, cât şi a Comisiei Internaţionale a Dunării, din Viena. Mai precis, este vorba de trei evenimente, despre care relatăm mai jos. Independente unul de altul, acestea au pus în evidenţă o tot mai accentuată integrare a României în UE, până la stadiul la care, practic, ţara noastră nu mai este considerată o "ţară străină” pentru celelalte 26 de membre ale Uniunii, dar nici invers: cele 26 nu mai sunt "ţări străine” pentru România, cel puţin în domeniul protecţiei mediului. Concluzia ce se poate trage imediat este că "raza de acţiune” a Parlamentului European, a Comisiei Europene şi a celorlalte entităţi politice ale Europei Unite cuprinde, vrând, nevrând, şi viaţa noastră politico-economică.
"Proiectul Roşia Montană este un proiect sărac, de un primitivism înfiorător”
Volumul "Roşia Montană, în dezbaterea europeană”, coordonat şi editat în română şi engleză de europarlamentarul Victor Boştinaru, este o antologie care accentuează, cu gravitate şi aproape ultimativ, deopotrivă pentru autorităţile de la Bucureşti, cât şi pentru cele de la Bruxelles, pericolul reprezentat de proiectul minier din Apuseni. Deşi intrat relativ târziu în grupul luptătorilor pentru salvarea Roşiei Montane, d-l Boştinaru a fost necruţător faţă de anomaliile propagandistice ale corporaţiei aurifere RMGC: "Ca istoric, nu mai puteam rămâne indiferent. Mi-am luat un angajament, în solidar cu milioane de români şi europeni, de a informa şi de a trage un semnal de alarmă. Ne confruntăm cu o campanie publicitară feroce a companiei Gold Corporation, şi nu mai putem accepta o astfel de cenzură de tip ceauşist asupra presei şi televiziunilor. Volumul nostru vine să umple un gol creat de presiunile corporatiste fără egal în mass-media românească”.
Lansarea cărţii a avut loc în prezenţa europarlamentarilor Marita Ulvskog, fost ministru al mediului din Suedia, Daciana Sârbu şi Liisa Jaakonsaari din Finlanda. "Din fericire”, a spus doamna Ulvskog în cuvântul său de apreciere, "cauzele mari au încă, în această ţară, destui campioni. Ceea ce faceţi la Bucureşti, dumneavoastră, europarlamentarii şi organizaţiile societăţii civile, alături de presa cu adevărat independentă, este foarte curajos! Nu cred că România merită să fie o nouă Guatemala”.
La rândul său, europarlamentarul Daciana Sârbu a ţinut să scoată în evidenţă importanţa apariţiei volumului, anunţând public că nu şi-a schimbat poziţia faţă de proiectul Roşia Montană: "Până acum, vocile care au avut bani şi influenţă erau gata să le acopere pe ale noastre; această carte vine din nevoia de a ridica şi vocea noastră, a celor ce apărăm Roşia Montană. Opinia mea despre proiectul minier nu se va schimba niciodată. Eu nu doresc ca acest proiect să se întâmple! Cred că este ceea ce trebuie să facem pentru viitorul copiilor noştri”. A luat cuvântul şi geologul Ştefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român, considerat, în literatura tehnică, unul dintre cei mai mari specialişti în minerit din Europa. Opunându-se proiectului Roşia Montană, d-l Marincea a fost destituit din funcţie. Iată, sintetic, "motivele” acestei intervenţii guvernamentale laşe: "Se spune că acest proiect de la Roşia Montană ar redeschide calea către o industrie a aurului în România. Să nu ne minţim pe noi înşine! Este vorba de un proiect sărac, de un primitivism înfiorător, ce va compromite, nu va încuraja respectiva industrie. Acest proiect va ucide orice alt proiect corect, care respectă tehnologiile din UE. În Patrulaterul Aurifer al Apusenilor există 69 de zăcăminte de aur. De ce nu s-a început cu alt proiect, mai puţin distrugător, unde nu există un patrimoniu arheologic inestimabil şi unde tehnologiile se pot încadra în conceptul de dezvoltare durabilă?”. În încheiere, coordonatorul antologiei, Victor Boştinaru, a pus punctul pe... UE: "În zilele noastre, deciziile privind Roşia Montană nu se mai pot lua doar la Bucureşti. Volumul acesta va fi un instrument de lucru pe birourile multor oficiali europeni. Asta ne-am dorit, de fapt...”. Antologia poate fi consultată, gratuit, la: www. victorbostinaru.ro/Rosia Montana.pdf.
"Cu un morun de 200 de kilograme, braconierii îşi construiesc casă cu etaj! Este un jaf inimaginabil!”
Cu ocazia Zilei Dunării, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a oferit activiştilor ecologişti şi publicului larg cel puţin două mari surprize: interzicerea vânătorii în Delta Dunării şi semnarea contractului de finanţare a unui proiect transfrontalier, prin care România primeşte de la UE 10 milioane de euro pentru protecţia fluviului în zonele comune cu Bulgaria. La presiunea ONG-urilor şi a Comisiei Dunării (ICPDR), cu sediul la Viena, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dat publicităţii un ordin de ministru, prin care interzice vânătoarea în Delta Dunării. Acest ordin vine pe fundalul scandalos al apariţiei unei legi ce-şi aşteaptă promulgarea şi care, votată "la comun” de parlamentari, ar da liber jafului cinegetic în fauna miraculoasă a Deltei.
Ziua Dunării a fost marcată şi prin festivalul cultural şi culinar, în cadrul căruia cei mai buni bucătari din Deltă şi cei mai talentaţi artişti amatori şi-au expus măiestria în direct, uimindu-i pe bucureşteni cu frumuseţi şi bunătăţi despre care nici nu ştiau că există. Ateliere de împletituri din papură, demonstraţii de gătit, vânzare de produse locale, spectacole folclorice - totul într-un "mix” tradiţional, pe care numai în Delta multiculturală îl poţi afla. John Dalli, Comisar European pentru Sănătatea şi Protecţia Consumatorilor, a fost entuziasmat de diversitatea culturală a acestui tărâm al apelor: "În Deltă am văzut exraordinara diversitate a unei mici regiuni în sine. Am văzut că oamenii pot convieţui păstrând tradiţiile specifice şi această bogăţie pe care au moştenit-o de la generaţiile trecute”.
"Independenţa bio trebuie să fie la fel de importantă pentru România ca şi independenţa energetică”
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
