Zilele trecute, în sălile de conferință ale hotelului Marriott și la Muzeul Țăranului Român din București s-au desfășurat dezbateri pe teme ecologiste, atât sub umbrela Parlamentului European, cât și a Comisiei Internaționale a Dunării, din Viena. Mai precis, este vorba de trei evenimente, despre care relatăm mai jos. Independente unul de altul, acestea au pus în evidență o tot mai accentuată integrare a României în UE, până la stadiul la care, practic, țara noastră nu mai este considerată o "țară străină” pentru celelalte 26 de membre ale Uniunii, dar nici invers: cele 26 nu mai sunt "țări străine” pentru România, cel puțin în domeniul protecției mediului. Concluzia ce se poate trage imediat este că "raza de acțiune” a Parlamentului European, a Comisiei Europene și a celorlalte entități politice ale Europei Unite cuprinde, vrând, nevrând, și viața noastră politico-economică.
"Proiectul Roșia Montană este un proiect sărac, de un primitivism înfiorător”
Volumul "Roșia Montană, în dezbaterea europeană”, coordonat și editat în română și engleză de europarlamentarul Victor Boștinaru, este o antologie care accentuează, cu gravitate și aproape ultimativ, deopotrivă pentru autoritățile de la București, cât și pentru cele de la Bruxelles, pericolul reprezentat de proiectul minier din Apuseni. Deși intrat relativ târziu în grupul luptătorilor pentru salvarea Roșiei Montane, d-l Boștinaru a fost necruțător față de anomaliile propagandistice ale corporației aurifere RMGC: "Ca istoric, nu mai puteam rămâne indiferent. Mi-am luat un angajament, în solidar cu milioane de români și europeni, de a informa și de a trage un semnal de alarmă. Ne confruntăm cu o campanie publicitară feroce a companiei Gold Corporation, și nu mai putem accepta o astfel de cenzură de tip ceaușist asupra presei și televiziunilor. Volumul nostru vine să umple un gol creat de presiunile corporatiste fără egal în mass-media românească”.
Lansarea cărții a avut loc în prezența europarlamentarilor Marita Ulvskog, fost ministru al mediului din Suedia, Daciana Sârbu și Liisa Jaakonsaari din Finlanda. "Din fericire”, a spus doamna Ulvskog în cuvântul său de apreciere, "cauzele mari au încă, în această țară, destui campioni. Ceea ce faceți la București, dumneavoastră, europarlamentarii și organizațiile societății civile, alături de presa cu adevărat independentă, este foarte curajos! Nu cred că România merită să fie o nouă Guatemala”.
La rândul său, europarlamentarul Daciana Sârbu a ținut să scoată în evidență importanța apariției volumului, anunțând public că nu și-a schimbat poziția față de proiectul Roșia Montană: "Până acum, vocile care au avut bani și influență erau gata să le acopere pe ale noastre; această carte vine din nevoia de a ridica și vocea noastră, a celor ce apărăm Roșia Montană. Opinia mea despre proiectul minier nu se va schimba niciodată. Eu nu doresc ca acest proiect să se întâmple! Cred că este ceea ce trebuie să facem pentru viitorul copiilor noștri”. A luat cuvântul și geologul Ștefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român, considerat, în literatura tehnică, unul dintre cei mai mari specialiști în minerit din Europa. Opunându-se proiectului Roșia Montană, d-l Marincea a fost destituit din funcție. Iată, sintetic, "motivele” acestei intervenții guvernamentale lașe: "Se spune că acest proiect de la Roșia Montană ar redeschide calea către o industrie a aurului în România. Să nu ne mințim pe noi înșine! Este vorba de un proiect sărac, de un primitivism înfiorător, ce va compromite, nu va încuraja respectiva industrie. Acest proiect va ucide orice alt proiect corect, care respectă tehnologiile din UE. În Patrulaterul Aurifer al Apusenilor există 69 de zăcăminte de aur. De ce nu s-a început cu alt proiect, mai puțin distrugător, unde nu există un patrimoniu arheologic inestimabil și unde tehnologiile se pot încadra în conceptul de dezvoltare durabilă?”. În încheiere, coordonatorul antologiei, Victor Boștinaru, a pus punctul pe... UE: "În zilele noastre, deciziile privind Roșia Montană nu se mai pot lua doar la București. Volumul acesta va fi un instrument de lucru pe birourile multor oficiali europeni. Asta ne-am dorit, de fapt...”. Antologia poate fi consultată, gratuit, la: www. victorbostinaru.ro/Rosia Montana.pdf.
"Cu un morun de 200 de kilograme, braconierii își construiesc casă cu etaj! Este un jaf inimaginabil!”
Cu ocazia Zilei Dunării, Asociația Salvați Dunărea și Delta a oferit activiștilor ecologiști și publicului larg cel puțin două mari surprize: interzicerea vânătorii în Delta Dunării și semnarea contractului de finanțare a unui proiect transfrontalier, prin care România primește de la UE 10 milioane de euro pentru protecția fluviului în zonele comune cu Bulgaria. La presiunea ONG-urilor și a Comisiei Dunării (ICPDR), cu sediul la Viena, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dat publicității un ordin de ministru, prin care interzice vânătoarea în Delta Dunării. Acest ordin vine pe fundalul scandalos al apariției unei legi ce-și așteaptă promulgarea și care, votată "la comun” de parlamentari, ar da liber jafului cinegetic în fauna miraculoasă a Deltei. "Nu mor animalele din Deltă când vor parlamentarii”, a afirmat ministrul Mediului, care s-a declarat foarte atașată de cauza salvării Dunării și Deltei - un paradis aproape dispărut. De menționat că proiectul româno-bulgar, intitulat "Danube Water”, semnat în prezența reprezentantului Comisiei Internaționale de la Viena, Michaela Popovici, se înscrie în Strategia UE pentru Regiunea Dunării. "La ora asta, dacă ordinul de ministru privind interzicerea vânătorii nu se pune imediat în practică, paradisul Deltei este pierdut”, a spus Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta. "Sunt braconieri peste tot... Prind și împușcă tot ce mișcă. Au distrus fondul de sturioni. Cu un morun de 200 de kilograme, braconierii își construiesc casă cu etaj! Este un jaf inimaginabil!”
Ziua Dunării a fost marcată și prin festivalul cultural și culinar, în cadrul căruia cei mai buni bucătari din Deltă și cei mai talentați artiști amatori și-au expus măiestria în direct, uimindu-i pe bucureșteni cu frumuseți și bunătăți despre care nici nu știau că există. Ateliere de împletituri din papură, demonstrații de gătit, vânzare de produse locale, spectacole folclorice - totul într-un "mix” tradițional, pe care numai în Delta multiculturală îl poți afla. John Dalli, Comisar European pentru Sănătatea și Protecția Consumatorilor, a fost entuziasmat de diversitatea culturală a acestui tărâm al apelor: "În Deltă am văzut exraordinara diversitate a unei mici regiuni în sine. Am văzut că oamenii pot conviețui păstrând tradițiile specifice și această bogăție pe care au moștenit-o de la generațiile trecute”.
"Independența bio trebuie să fie la fel de importantă pentru România ca și independența energetică”
Conferința dedicată oportunităților pe care le are România după reformarea Politicii Agricole Comune, în viitorul exercițiu financiar 2014-2020, a fost patronată de președintele Comisiei Agricole din Parlamentul European, Paolo de Castro. Convins că bugetul comunitar "trebuie să servească mult mai mult României”, pentru a nu risca să rămână o simplă piață de desfacere, domnul de Castro a observat: "Lucrăm intens la parlament (PE), pentru refacerea Politicii Agricole Comune (PAC) și pentru introducerea poziției României. Întrucât ținta UE este să avem o agricultură dominant verde pe tot continentul, agricultura românească este chemată să-și spună cuvântul, ținând seama de extraordinarul ei potențial în această direcție. Comisia de Agricultură din PE a făcut deja 700 de propuneri, am votat pentru verde, pentru o politică flexibilă, adaptată fiecărei țări membre a Uniunii”. Completându-l pe eurodeputatul italian, profesorul Bogdan Alexandru, directorul Centrului de Biodiversitate al Academiei Române, a amintit celor de față că UE a prezentat recent, la reuniunea de la Rio, o poziție comună tuturor celor 27 de țări membre, sub genericul "Agrifood Greenpower”. "Independența bio”, a precizat profesorul, "trebuie să fie la fel de importantă pentru România ca și independența energetică”. Ținând seama că agricultura bio și consumul intern s-au dublat anul trecut față de 2010, și se mai preconizează o dublare în acest an, schimbarea și adaptarea legilor se impune cu prioritate. Încheiem scurtele relatări din "Bucureștiul verde”, cu convingerea că astfel de evenimente vor face parte, în anii ce vin, din normalitatea europeană la care am aspirat decenii întregi.