De ce se tem romanii de Rusia? Interviu cu Viaceslav Samoskin

- Poet si jurnalist rus, corespondentul la Bucuresti al ziarului "Vremya Novostei" -

"O mare parte din Tezaurul romanesc s-ar putea sa se afle la Tokyo, nu la Moscova!"

Am trecut prin scoala generala si liceu sub pavaza limbii ruse. In clasa intaia, pana si notele erau pana la cinci, dupa sistemul sovietic. Tot dupa acelasi sistem, pe invatator n-aveam voie sa-l salutam cu "buna ziua, tovarase invatator", ci cu expresia "noroc, tovarasu' invatator". Cand a luat foc un rezervor de petrol la statia de pompare din satul nostru, vestea a ajuns pana la Moscova, la cabinetul lui Nikita Sergheevici Hrusciov, colhoznicul scund si chel, secretar general al CC al PCUS. Ce vremuri! Bunul Nikita a trecut intr-o zi si prin gara noastra, fluturandu-si palaria de la fereastra vagonului, in timp ce noi, pionierii, cantam imnuri de slava poporului sovietic "eliberator" si aruncam spre cer cravatele rosii (fara tricolor). Dar Rusia (pe vremea aceea, parte a URSS) nu a insemnat, pentru generatia mea, numai petrol, cravate rosii si comunism. Rusia a insemnat, mai mult decat orice, o mare cultura. Zile si nopti, intins pe o canapea umpluta cu paie, pe prispa casei noastre, am devorat sutele de carti rusesti din biblioteca comunala, tot ce se scrisese despre razboiul mondial, despre partizani, despre luptele de la Stalingrad etc. etc., dar si inegalabilele schite ale lui Cehov, romanele lui Gogol, Dostoievski, Belai, Tolstoi, Bulgakov, Ilf si Petrov si multi altii. Sambata si duminica mergeam la caminul cultural, unde rulau filmele sosite de la Moscova. Cine ar putea uita "Siberiada", "Stepa", "Oblomov", "Calina Rosie" sau "Calauza"? La acest capitol, Rusia a intrat in viata noastra ca o Godzila, impresionandu-ne cu delicatetea, dar si cu "haul" metafizic al sufletului rus. Nu intamplator, marele poet recent plecat dintre noi, Cezar Ivanescu, il vazuse in puterea de la rasarit pe "tatal" sau ("Tatal meu, Rusia"). Vremurile au apus, URSS a ramas doar in cartile de istorie. Rusia, eliberata de conditia de "forta conducatoare" a marelui imperiu rosu, isi cauta, la fel ca toate tarile foste comuniste, un drum nou. Vocea Moscovei intra din nou in jocul politicii mondiale, iar rivalitatea cu SUA devine tot mai vizibila. Fata de Romania, Rusia s-a purtat la inceput cu indiferenta, pastrandu-si interesul doar pentru Basarabia. Astazi, ca membra NATO si UE, Romania are ceva mai multe atuuri in fata Marelui Urs, dar cu toata umbrela occidentala, actioneaza ca un pui speriat de uliu. Doar presedintele Basescu a avut curajul sa ridice glasul, dar sunt multi romanii care se mai tem inca de Rusia. Este intemeiata aceasta teama? Viaceslav Samoskin, poet din generatia SMOG, corespondentul ziarului moscovit "Vremya Novostei", rezident de aproape un sfert de veac la Bucuresti, comenteaza pentru cititorii nostri relatiile ruso-romane de azi si dintotdeauna.

"Comunismul a distrus Rusia adevarata"

- Multi romani se intreaba cum a fost posibil ca rusii, un popor atat de talentat si de spiritualizat, sa aduca pe lume comunismul?

- Corectez: nu Rusia a adus comunismul, ci Uniunea Sovietica. De fapt, comunismul a distrus Rusia adevarata, si rodul acestei distrugeri a fost un avorton cu efect intarziat. Adevarata Rusie n-a acceptat comunismul, dovada este cruntul Razboi Civil care a urmat Revolutiei bolsevice din 1917 si in care au murit 7 milioane de rusi, de ambele parti. In mod oficial, se cunoaste data de octombrie/noiembrie 1920, ca data a terminarii acestui razboi, prin victoria bolsevicilor impotriva rusilor albi, dar pana acum s-a omis intentionat sa se vorbeasca de marile revolte ale norodului rus impotriva bolsevismului, de rezistenta populara care a avut loc in anii urmatori. De pilda, in 1921, are loc Rascoala de la Kronstadt, iar la mijlocul anilor 1920, rascoala taraneasca din regiunea Tambov si Rascoala din Siberia, cea dintai durand aproape un an si jumatate. In fine, pe langa cele 7 milioane de morti din Razboiul civil, regimul bolsevic a provocat si pierderea elitelor intelectuale, a spumei societatii (nobili, scriitori, artisti, politicieni etc.), care a luat calea exilului. Peste 3 milioane de persoane au emigrat in Europa, SUA si Australia. Cei care n-au fugit la timp s-au trezit in gulag. In absenta participarii intelectualitatii de partea bolsevicilor, Lenin a apelat la cei peste un milion de evrei din ghetouri, care, primind pentru prima oara drepturi civile, au luat parte activa la comunizarea Rusiei, inclusiv la intarirea organelor de represiune si la organizarea gulagurilor.

"Convingerea mea este ca natiunea romana nu a fost si nu este anti-ruseasca"

- Cu tot adevarul istoric, romanii par a nu-i iubi prea mult pe rusi. Exista o teama, o reticenta profunda, fata de "fratii de la rasarit". Cum se poate explica acest lucru?

- Convingerea mea adanca, de ziarist care a trait si a lucrat in Romania aproape un sfert de veac, este ca natiunea romana nu a fost si nu este anti-ruseasca. Una a fost Rusia, alta a fost Uniunea Sovietica. URSS a distrus Rusia, iar Rusia de astazi nu este URSS. Asistam acum la o incercare foarte nobila si plina de speranta nationala, de a revitaliza Rusia traditionala, cu ceea ce a fost cel mai bun in viata, istoria si spiritualitatea ei. Da, se poate spune ca Rusia incearca sa-si recapete statutul ei traditional, cautand sa-si consolideze sferele de influenta, dar in nici un caz expansiunea teritoriala. Si-apoi, acelasi lucru il face astazi si America! Cu cat un stat e mai puternic, cu atat cresc pretentiile lui la dominatie.

- Care este telul major al Rusiei de astazi?

- Scopul Rusiei este sa renasca acolo unde este, in granitele ei firesti. Desi caderea comunismului a fost in avantajul Rusiei, n-a fost in avantajul tuturor rusilor, deoarece 25 de milioane de conationali au ramas in alte tari. Tara mama are de vegheat asupra drepturilor lor ca minoritari in tarile respective.

- Orice s-ar spune, traumele comunismului ii fac pe romani sa se teama inca de Rusia. Zilele trecute, la Iasi, s-a tinut o dezbatere intelectuala chiar cu aceasta tema: "Teama de Rusia". Cine si unde greseste?

- Poate exista o inertie. O necunoastere. Romanii trebuie sa stie ca Rusia se afla astazi concentrata foarte mult pe situatia si treburile ei interne, n-o mai preocupa expansiunea teritoriala din epoca sovietica. Exact asa cum s-a intamplat cu imperiul suedez pe la inceputul secolului al XVIII-lea, cand, invins la Poltava de Petru cel Mare, imparatul suedez a renuntat la expansiune, si de atunci lumea cunoaste in istorie "miracolul suedez de dezvoltare". Rusia, deci, urmeaza in prezent pilda suedeza de acum trei sute de ani, avand, desigur, in memorie si esecul sovietic din Afganistan.Rusia nu mai doreste sa cucereasca pe nimeni! Romanii trebuie sa se teama nu de Rusia, ci de acele forte din Romania, de pilda, care de ani de zile impiedica infiintarea unei companii mixte romano-ruse in domeniul gazelor naturale, dupa modelul, sa zicem, al companiilor existente, precum ENI-Gazprom din Italia sau Gaz de France-Gazprom din Franta. Asta ar exclude din ecuatie niste intermediari si ar reduce substantial pretul gazelor rusesti pentru Romania... Asa-zisii analisti anti-rusi reuniti la Iasi sunt niste succesori ai discursului antirusesc ceausist, ramas la periferia istoriei. Aceeasi soarta ar putea sa-i astepte si pe ei, adica sa se trezeasca la periferia istoriei. Pe de alta parte, si Rusia poarta o vina a racirii relatiilor dintre ea si Romania. In timp ce drumul Romaniei a fost mai lin si mai coerent, ea stiind clar incotro se indreapta, adica spre Europa, drumul Rusiei a fost plin de hartoape. Spre exemplu, ce atractie a putut sa aiba o Rusie in care, dupa ce Eltin a tras cu tunul in Parlament, a deschis potul cel mare, oferind economia pe tava celor ce l-au sustinut? Atunci s-a instalat regimul oligarhilor si nimeni n-a avut timp sa se gandeasca si la fostele tari socialiste. Romania nu mai conta pentru acesti domni care s-au repezit, bezmetici, sa smulga halci uriase din Mama Rusie, mutand averi uriase de la stat in conturile lor elvetiene. Nu ma sfiesc sa afirm ca regimul oligarhic a insemnat si un fel de fascism social, cand o mare parte a populatiei, pensionarii, a fost sacrificata. In foarte scurt timp, avand aceleasi venituri nominale ca in regimul sovietic, pensionarii au ajuns sa-si duca traiul cautand in tomberoanele de gunoi. Ceea ce s-a intamplat si la voi, cu FNI, la noi s-a intamplat cu CEC-ul nostru, banca de stat. Ne-a jefuit banca de stat! Eu insumi, avand economisite zece mii de ruble, suficiente sa-mi cumpar un automobil Volga, m-am trezit, in doar trei zile, ca valoreaza 30 de dolari!

- Care este nivelul de trai in prezent, dupa doua mandate Putin?

- Pentru cei care lucreaza, nivelul de trai a crescut foarte mult. Salariul minim a ajuns la 200 de dolari, iar salariul mediu se afla undeva la 700-800 de dolari pe luna. Si pensiile au fost marite, dar pensionarii inca nu fac fata cu viata scumpa de azi. Inflatia oficiala este destul de inalta, circa 11,6 %, dar pentru cetatean, asa-zisa inflatie personala poate sa urce pana la 20%. Sunt puse mari sperante de redresare economica, sustinuta de noul guvern al lui Putin si de presedintele Medvedev. Ideologia lor este liberala, vizeaza dezvoltarea economiei de piata, dar adaptata la conditiile rusesti. Vor continua cu impozitul unic de 13%, care a scos deja economia gri la suprafata si a dat marele impuls de care avea nevoie tara. Romania are un impozit unic de 16%, dar aud voci ale unor partide care spun ca vor elimina acest tip de impozit, in cazul venirii la putere. Ar fi o greseala fatala.

- Cum functioneaza justitia, tinand seama ca si in Rusia exista coruptie fara corupti?

- Situatia justitiei este comparabila cu cea din Romania. Adica exista factorul de influenta politica asupra actului juridic, mai ales in regiuni unde avem deja un grad de descentralizare. Este o mostenire si comunista, si din perioada oligarhica a anilor 90.

"Intre Romania si Rusia exista un capital de prietenie care trebuie pretuit si ocrotit"

- Romanii au fost surprinsi de intalnirile brusc cordiale dintre presedintii Basescu si Putin, cu ocazia Summit-ului NATO de la Bucuresti. Credeti ca a sosit clipa unor schimbari esentiale in relatiile romano-ruse?

- Cred ca dupa unele, sa zicem, ezitari, presedintele roman a inteles ca Rusia este mai mult un aliat al Romaniei, decat un adversar. In cazul Kosovo pozitiile noastre au coincis. Rusia are probleme cu Ucraina. Romania are probleme cu Ucraina. Pe noi ne intereseaza situatia rusilor din Crimeea, Donbas si regiunea Odesei, pe voi, Canalul Bastroe, Insula Serpilor, cele cinci insule din Delta etc. Rusia si Romania n-au probleme in mod direct. Suntem obligati sa ne apropiem si mai mult. Sa nu uitam ca, in istorie, rusii s-au luptat cu polonezii, cu germanii, cu suedezii, cu lituanienii, cu austriecii, cu turcii, cu englezii si francezii in razboiul Crimeii, cu toata lumea. Dar cu romanii, cu exceptia primei parti a ultimului razboi mondial, niciodata! Mai mult, in toate aceste confruntari, Rusia si Principatele romane sau Romania au fost aliati. Este un capital de prietenie care trebuie pretuit si ocrotit.

- Cum vedeti problema Insulei Serpilor?

- Insula Serpilor a fost mostenita de Ucraina de la URSS. Dar a fost mostenita fara titlu de proprietate. Titlului de proprietate ii poate tine loc Tratatul de la Paris din 1947. Dar acest tratat descrie clar ca granita dintre Romania si URSS este stabilita pe situatia existenta in iunie 1940. Or, in iunie 1940, nici Insula Serpilor, nici cele cinci insule de la gurile Dunarii n-au apartinut Uniunii Sovietice. Iata punctul forte in demersurile Romaniei la instantele internationale.

- Pe scurt, va rog sa comentati situatia Tezaurului romanesc de la Moscova.

- Nu voi relua lucrurile stiute (retrocedarea arhivelor in 1935 si retrocedarea obiectelor de arta si a Tezaurului de la Pietroasa in 1956, confirmata de raportul Consiliului Europei). Deocamdata, Comisia ruso-romana, infiintata in anul 2003 si compusa din istorici, bancheri si juristi, lucreaza pentru lamurirea tuturor aspectelor. Problema ramasa consta in cele 93 de tone de lingouri de aur care au fost transportate la Moscova, in fatidicul an 1917, in toiul revolutiei ruse. Exista informatii ca o parte din aceasta imensa cantitate de aur a ajuns la Colceac, comandantul Armatei Albe. Dupa moartea lui, generalii au trecut pretiosul tren pe teritoriul chinez, unde domina puterea japoneza. A fost predat cu proces verbal amanuntit partii japoneze. Acum, japonezii nu recunosc, desi miscarea rusa din emigratie a documentat toata povestea, pentru a nu cadea asupra rusilor albi acuzatia ca sunt niste hoti. Documentele exista, dar partea japoneza le ignora, poate in asteptarea rezolvarii problemei cu insulele Kurile. Deci, o mare parte din Tezaurul romanesc s-ar putea sa se afle la Tokyo, nu la Moscova!

D-lui V. Samoskin ii puteti scrie la e-mail: kitejslav@yahoo.com