Remedii naturale în tratarea afecţiunilor prostatei

Pufuliţa cu flori mici

(Epilobium montana sau angustifolia)

În cazul în care vreţi să o culegeţi singuri, o veţi găsi în zonele umede şi cu multă lumină - la margini de drum, pajişti, liziere de pă­dure. Se foloseşte par­tea aeriană (tulpini, frun­ze, flori), care se recoltează din iunie până în septembrie.
Este o plantă din ce în ce mai cunoscută, datorită efec­­telor sale excepţionale în trata­mentul bolilor pros­tatei şi al celor urinare (inclusiv cancerul de prostată şi cel al vezicii urinare). Este o plantă de vreo 30-40 cm înăl­ţime, cu flori albicioase-rozalii, din care se for­mea­ză un fruct destul de asemănător pu­fu­lui de păpădie, de unde şi denumirea de "pufuliţă".
Pentru tratarea bolilor prostatei, este foarte eficientă sub formă de ceai preparat astfel: 2 linguri cu vârf de pulbere de pu­fuliţă (obţi­nută din planta uscată, prin mă­ci­na­rea cu râş­niţa electrică de cafea sau în piuă) se lasă la înmuiat în jumătate de litru de apă, de seara până dimi­neaţa, când se fil­trea­ză; maceratul se pune deo­parte, iar plan­ta rămasă după filtrare se opă­reşte cu ju­mă­tate de litru de apă clo­cotită (obţi­nând ast­fel o in­fuzie); se lasă la răcit infuzia, se filtrează, după care se com­bină cu ma­ceratul. Va re­zul­ta apro­ximativ un litru de ceai de pu­fu­liţă, care se bea pe sto­macul gol, în timpul zilei. Este un remediu va­lo­ros şi în tra­tarea pros­tatitei, a ade­no­mului de pros­­tată şi chiar în tra­ta­mentul can­ce­rului de pros­­tată (mai ales ca adju­vant în tra­tamentul cu plante anti­can­ce­rigene pu­ternice: mă­rul-lupului, spânz, nă­praz­­nic).

Ghimpele
(Xanthium spinosum)

După cum o arată şi nu­mele, este o plantă spi­noa­să, care creşte în re­giunile secetoase şi înso­rite, unde poate ajunge la dimensiuni impresionante. Este o plantă foarte rezis­tentă, cu un areal gigantic - din Ro­mâ­nia până în Nordul Africii. În ciuda aspectului său de buruiană nefolositoare, este cu adevărat un eli­xir în bo­lile renale-urinare şi în ce­le ale pros­tatei. Se poa­te re­col­ta în tot timpul se­zo­­nului cald - din mai până în sep­tembrie. Se cu­lege par­tea aeriană.
Este o plantă bine studiată la noi în ţară şi o găsim în mai toate Plafarurile, singura grijă fiind aceea ca planta să nu aibă o vechime mai mare de 2 ani, deoarece atunci, proprietăţile sale terapeutice scad simţitor. Se poate prepara sub formă de ceai, după reţeta dată la pufuliţa cu flori mici sau, mai comod, sub formă de tinc­tură.

Prepararea tincturii de ghimpe
Într-un borcan cu filet se pun 100 g de ghim­pe (aproximativ 20 de lin­guri cu pulbere obţi­nută prin măcinare cu râşniţa elec­trică de cafea), 200 ml (un pahar) de apă şi 200 ml de alcool alimentar de 90°. Se lasă totul să se mace­re­ze vreme de 12 zile (timp în care este bine să se agite re­ci­pientul de macerare de 2-3 ori pe zi), apoi se scoate şi se fil­trea­ză prin tifon. Tinctura se păstrează în sticle bine în­chi­se, la loc întunecos şi răcoros. Se ia câte o lin­gu­riţă cu tinc­tură, di­luată în ju­mătate de pa­har cu apă, de trei ori pe zi. După aceeaşi re­ţe­tă, se poa­te ob­ţine şi tinctura de pu­fuliţă cu flori mici, cele două alcătuind un tandem redutabil.
Am observat în tratament efectele unei com­binaţii de tinctură de pufuliţă şi de ghimpe, în părţi egale - luată câte două linguriţe, de trei ori pe zi. Rezultatele m-au impresionat. În cele 20 de cazuri studiate, simp­tomele s-au ameliorat în doar două săptămâni, iar într-o lună, au dispărut. Tratamentele cu plante pen­tru afecţiuni ale pros­tatei se fac pe durată lungă: 4-6 luni, cu o pauză de 1-2 luni, după care se reiau.

Palmierul pitic
(Serenoa repens)

Este la ora actuală cel mai folosit remediu din lume pen­­tru prevenirea şi tratarea tumorilor benigne sau ma­ligne la prostată. Eficienţa fructelor acestei spe­cii de pal­mier este atât de mare, încât co­mi­sia guverna­mentală ger­mană pentru con­trolul plantelor (cu­nos­cută sub numele de Comisia E) a apro­bat ofi­cial folosirea ei contra tumorilor la prostată. Con­cret, ex­trac­tul de pal­mier pitic ajută la sto­parea evoluţiei tumorii şi, în multe cazuri, la in­trarea sa în re­misie. De re­ţinut: acest remediu aju­tă şi la buna funcţio­nare a aparatului urinar, ex­trem de importantă în can­cerul de pros­tată. Se iau câte 800-1200 mg de extract din fructe de palmier, zilnic, în cure de o lună, urmate de 7 zile de pauză, după care tra­tamentul se reia.