Îmbătrânirea începe la 30 de ani!
La 30 de ani, pielea noastră începe deja să-şi piardă din elasticitate. Ea devine tot mai subţire, mai rigidă, iar glandele sebacee produc treptat tot mai puţină grăsime. La această vârstă, masa musculară începe şi ea să scadă. Dacă nu întreprindem nimic, într-un deceniu dispar cam 3 kg de masă musculară, ea fiind înlocuită de ţesuturi adipoase. Volumul plămânilor se reduce, de asemenea, de la 5 litri (la 30 de ani) la doar 3 litri (la 60). Odată cu vârsta, sistemul nostru imunitar produce un număr tot mai mic de anticorpi, noi fiind tot mai predispuşi la îmbolnăviri. Aceste procese naturale de îmbătrânire nu pot fi împiedicate complet, dar, cu siguranţă, ele pot fi încetinite în mod eficient.
Numărul optim de calorii: 1500
Dacă reduceţi consumul de calorii cu circa 25%, respectând însă o cantitate suficientă de vitamine şi substanţe minerale, organismul dvs. va avea mai multă energie pentru a forma şi regenera celule. Urmarea: nu veţi îmbătrâni aşa de repede. Americanul Roy Walford a studiat acest efect mai întâi pe şoareci. El a observat că, la o cantitate redusă de hrană, aceştia aveau în mod evident reacţii mai rapide şi trăiau de două ori mai mult decât şoarecii hrăniţi normal. Walford este de părere că regimul cu 1500 de calorii este optim pentru organismul nostru.
Consumaţi mai puţină carne
Cei care renunţă la carne sau reduc serios consumul acesteia sunt mai puţin ameninţaţi de cancer, boli de inimă sau de circulaţie. Acest fapt se datorează probabil numărului mare de vitamine şi microelemente care se găsesc în legume şi fructe. Fibrele, în cantitate sporită, provoacă absorbţia şi eliminarea substanţelor nocive (asemeni unui burete), înainte ca ele să pătrundă în organism.
Aveţi nevoie de antioxidanţi
O bară de fier expusă vreme mai îndelungată la ploaie şi frig începe curând să "îmbătrânească", adică rugineşte. Bananele cojite îşi modifică rapid culoarea de îndată ce intră în contact cu oxigenul. Ce legătură există oare între metale, fructe şi îmbătrânirea noastră? Rugina de pe metale şi culoarea modificată a fructelor curăţate de coajă sunt provocate de nişte particule agresive, numite "radicali liberi". Aceştia se formează zilnic, cu miile, în organismul nostru, ducând la îmbătrânirea timpurie.
Un antidot eficient: agenţii antioxidanţi şi în special vitaminele A, C şi E, betacarotenul şi microelementele magneziu, zinc şi seleniu. Alimentele bogate în antioxidanţi sunt: citricele şi coacăzele (vitamina C), caisele şi morcovii (vitamina A, betacaroten), arahidele, migdalele şi uleiurile comestibile presate la rece (vitamina E), peştele, carnea slabă şi cerealele (seleniu şi zinc).
Mâncaţi tinereţe cu lingura
"Băuturile bătrânilor din Caucaz" conţin culturi vii de bacterii folositoare care, stabilite în intestin, ne apără de agenţii patogeni şi, eventual, chiar de cancer. Chefirul mai conţine şi lecitină, un stimulent pentru creier.
Broccoli, varza de Bruxelles, conopida, varza acră, roşiile
Conţin nişte substanţe care activează sistemul de dezintoxicare propriu organismului nostru, făcând posibilă eliminarea substanţelor nocive care produc îmbătrânirea.
Ovăzul
Tărâţele şi fulgii de ovăz conţin fibre solubile în apă, descompun grăsimile la nivelul intestinului, oprind astfel trecerea lor în vasele sanguine. Este cea mai eficientă protecţie împotriva arteriosclerozei.
Peştele
Peştele de mare, bogat în acizi graşi Omega 3, împiedică formarea cheagurilor de sânge.
Usturoiul
Combate bacteriile la fel ca antibioticele, dar cu efecte secundare mult reduse. De aceea, în timpul războiului, soldaţilor răniţi li se aplicau deseori pansamente cu usturoi. Şi pentru că infecţiile repetate accelerează procesul de îmbătrânire, usturoiul - pe bună dreptate - poate fi denumit "izvor al tinereţii veşnice".
Ceaiul verde
Nu conţine calorii, dar este bogat în substanţe active. Medicii din Japonia şi China au constatat că, în provinciile cu consum mare de ceai verde, cazurile de cancer de piele erau mult mai rare. Substanţele active, asemeni vitaminelor, frânează procesul de îmbătrânire şi atenuează efectele nocive ale razelor solare.
Mişcarea prelungeşte viaţa
Orice fel de sport, dar cu precădere cel de rezistenţă (alergare, schi fond, înot, mers pe bicicletă), poate prelungi în mod considerabil viaţa. Un studiu american dovedeşte că mişcarea practicată regulat reduce cu 1/3 riscul unei morţi timpurii. Cu cât începem mai devreme, cu atât va fi mai bine. Efectul optim este obţinut prin arderea săptămânală a 1500-2000 de calorii (de exemplu 4-5 ore de mers întins). Trebuie însă evitată suprasolicitarea. Pentru aceasta, pulsul nu are voie să depăşească "180 minus vârsta pe care o avem".
Prin temperaturi scăzute - mai multă energie
Mişcarea degetelor, un tratament pentru creier
Câteva exerciţii simple de mişcare a degetelor de la mâini, efectuate zilnic, vreme de câteva secunde, pot activa şi întări memoria care, odată cu vârsta, începe să slăbească. Irigarea creierului cu sânge se îmbunătăţeşte cu 25%, mişcând degetele ca şi când am cânta la pian sau am bate la maşină.
Inspiraţi tinereţe
Fizicianul Manfred von Ardenne, laureat al Premiului Nobel, a demonstrat că lipsa de oxigen stimulează apariţia mai frecventă a unor boli ale bătrâneţii. Numărul congestiilor cerebrale, al cazurilor de angină pectorală sau infarct creşte considerabil. Şi răcelile îşi fac apariţia mai des, iar perioada de regenerare după boală se prelungeşte. Cantitatea de oxigen din sânge scade la o vârstă mai înaintată, dar există şi alte cauze: fumatul, infecţiile, sedentarismul. Mişcarea regulată în aer liber generează creşterea cantităţii de oxigen din sânge.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
