- Răspunsul l-a dat însăşi Comisia de la Veneţia într-un raport extrem de critic la adresa demersurilor puterii PSD-ALDE, privind modificarea legilor justiţiei şi a legislaţiei penale. Se vorbeşte acolo de ordonanţele de urgenţă care schimbă sistemul judiciar fără a ţine cont de opiniile opoziţiei, ale organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, ale societăţii civile şi ale presei. Or, toţi aceşti actori politici şi sociali ar trebui, potrivit criteriilor Comisiei de la Veneţia, să fie implicaţi în luarea unor decizii majore pentru societate, pentru că toţi au o responsabilitate comună faţă de ţară. Totodată, potrivit aceluiaşi raport, puterea PSD-ALDE a modificat regulile jocului, ceea ce nu avea dreptul să facă, şi a desfiinţat mecanismele de control care trebuie să funcţioneze între puterile statului (checks and balances), astfel încât niciuna să nu le sufoce pe celelalte. Dacă adăugăm subminarea statului de drept, care nu ar trebui să aibă loc, dar este semnalată de toate forurile europene, aservirea politică a instituţiilor şi climatul de ură care domină dezbaterea publică, constatăm că nu ne încadrăm practic în niciunul din criteriile stabilite de Comisia de la Veneţia pentru raporturile dintre opoziţie şi putere. De fapt, de când a preluat puterea, coaliţia PSD-ALDE nu a făcut altceva decât să modifice ordinea democratică şi juridică din România după bunul său plac, cu preţul încălcării tuturor normelor europene. Această politică nu a încetat odată cu încarcerarea lui Liviu Dragnea, arhitectul şi promotorul ei principal, ci continuă sub conducerea Vioricăi Dăncilă şi a lui Călin Popescu Tăriceanu. Iar actuala luptă pentru putere din PSD a scos din nou în prim plan ostilitatea PSD şi a ALDE, nu numai faţă de instituţiile europene, ci şi faţă de democraţia însăşi, care pe lângă alegeri, mai înseamnă şi stat de drept şi cultură democratică - adică exact ce recomandă Comisia de la Veneţia.
- Doar două universităţi din România, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) şi Universitatea din Bucureşti, se menţin în ultimul top QS Ranking 2020, în intervalul 801-1.000 din clasament, alte două universităţi româneşti fiind eliminate de instituţii din alte părţi ale lumii, care cresc mai repede şi mai mult. De ce regresăm într-un domeniu în care ar trebui să excelăm, dacă ne gândim la performanţele românilor la universităţile din străinătate?
- Regresăm în domeniul educaţiei aşa cum regresăm în toate domeniile, din cauza factorului politic, care promovează contraselecţia şi non-valorile - adică ignoranţa, incompetenţa şi impostura. Să nu uităm că Universitatea Bucureşti a fost, din cauza curajului şi intransigenţei fostului rector, Mircea Dumitru, ţinta criticilor şi şicanelor din partea actualei puteri, iar parlamentarii PSD, sub presiunea rectorilor universităţilor neperformante, au desfiinţat orice sistem de evaluare bazat pe criterii internaţionale. Este deci remarcabil că mai suntem totuşi prezenţi în top QS Ranking 2020! Singura tentativă de reformă reală şi profundă a sistemului universitar a fost Legea Educaţiei Naţionale, elaborată sub coordonarea fostului ministru al educaţiei Daniel Funeriu, cu sprijinul lui Traian Băsescu, care instituia un sistem de evaluare a universitarilor şi de clasificare a universităţilor bazat pe standarde internaţionale. Dar această lege a fost anulată, practic, încă din mandatul lui Victor Ponta (cel căruia i s-a retras titlul de doctor pe motiv de plagiat), prin modificările operate de Comisia pentru educaţie din Senat, condusă atunci de Ecaterina Andronescu, actualul ministru al educaţiei. Nici ea însă nu a putut opri scandalurile plagiatelor, care macină nu numai universităţile, ci şi alte instituţii ce se pretind de învăţământ superior, ca Academia de poliţie, de pildă. Aceste scandaluri continuă, ca şi practica de a impune candidaţi la doctorat prin presiuni politice, cum s-a întâmplat nu demult cu fostul şofer al lui Liviu Dragnea, care se visa doctor în filozofie! Simplificând un subiect complicat, putem afirma că PSD a blocat singura şansă pe care a avut-o în ultimii ani sistemul universitar românesc, de a ieşi din periferia unei mediocrităţi susţinute politic şi de a se încadra într-un sistem internaţional de valori. Prin urmare, atâta vreme cât ne vom lăsa guvernaţi de semidocţi penali, performanţele academice ale românilor vor îmbogăţi universităţile din alte ţări.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
