- Alegerile parlamentare desfăşurate în februarie au prelungit criza politică din Republica Moldova, până la începutul lunii iunie, când s-a ivit o soluţie de compromis: alianţa dintre Blocul pro-european ACUM şi Partidul Socialiştilor - PSRM. Ce soluţie era preferabilă din punctul de vedere românesc?
- Cel mai plauzibil scenariu era menţinerea la putere a binomului Vlad Plahotniuc - Igor Dodon, respectiv a alianţei dintre Partidului Democrat şi Partidul Socialiştilor. Însă binomul s-a frânt, pentru că aşa a vrut Moscova. Rusia ştia că în acest tandem, Dodon, omul ei, este partea pasivă, şi că Plahotniuc conduce, şi se temea că, în curând, Dodon nu va mai controla nici măcar teoretic anumite zone de putere. Plahotniuc a pierdut orice credit faţă de Moscova, în anul 2017, când România i-a interzis vicepremeirului rus, Dmitri Rogozin, să tranziteze spaţiul ei aerian, pentru a ajunge la Chişinău. Ruşii au presupus că Plahotniuc manevrează pe ascuns cu Bucureştiul şi l-au avertizat public. În cele din urmă, ruşii, americanii şi europenii au căzut de acord să-l elimine pe Plahotniuc şi să forţeze o alianţă nenaturală, între blocul ACUM şi PSRM. Liderii ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au acceptat, pentru că şi-au dat seama că nu vor mai rezista patru ani în opoziţie, într-un stat capturat de Plahotniuc. Dar pasul s-ar putea să-i coste foarte mult pe termen mediu şi lung. În urma acestei mişcări, România a ieşit foarte prost, pentru că toate speranţele liderilor de la Bucureşti erau legate de Plahotniuc, singurul în care investiseră, şi pentru că nu s-au întâlnit niciodată oficial cu liderii blocului ACUM, pentru a-şi croi un plan alternativ de acţiune în Republica Moldova. În plus, Bucureştiul a fost ignorat de reprezentanţii Rusiei, UE şi SUA, pe 3 Iunie a.c., când s-au întâlnit la Chişinău pentru a stabili noua putere din Republica Moldova. Astfel, România eşuează în cel mai important proiect de politică externă al său şi cel în care considera că are cea mai mare expertiză.
"Cineva ar trebui să dea explicaţii publice pentru ce l-a sprijinit România pe Plahotniuc"
- De ce credeţi că România a mizat totul pe Vlad Plahotniuc, în condiţiile în care era limpede că acesta nu este favorabil reunificării cu România şi nici nu susţine integrarea Republicii Moldova în UE?
- Ştiţi cum spunea celebrul diplomat francez Talleyrand: "Este mai mult decât o crimă, este o eroare". N-am avut niciodată nici o explicaţie, deşi am pus întrebări pe temă de nenumărate ori. Era evident că Plahotniuc nu este nici pro-român, nici pro-european, nici un luptător împotriva intereselor ruseşti în Republica Moldova. Culmea este că şi acum se încearcă acreditarea acestei naraţiuni despre Vlad Plahotniuc. O minciună cap-coadă. Ideea că Plahotniuc lucra în ascuns pentru România în Republica Moldova este o înşelătorie. Cineva ar trebui să dea explicaţii publice pentru ce l-a sprijinit România pe Plahotniuc şi cine se face vinovat de acest eşec fără precedent.
- Având în vedere că influenţa Rusiei în Republica Moldova a crescut, ce şanse mai are acest al doilea stat românesc să se integreze în UE?
- Blocul ACUM a făcut o alianţă împotriva naturii, pentru avantaje politice de moment şi jucându-şi identitatea şi credibilitatea pe termen mediu şi lung. Este ca în cazul acelui diplomat francez aflat la post în capitala imperiului ţarist, care a scris în jurnalul său aşa: "Aseară, am băut cu ruşii. Era să mor. Dimineaţă m-am trezit, mai bine muream ieri". ACUM a băut cu ruşii, dar va veni nota de plată şi s-ar putea să-şi dorească să fi murit înainte de a face această "înţelegere temporară". Să ţinem cont că geopolitica afectează Republica Moldova, precum şi politica internă are o reflexie în geopolitică.
"ACUM trebuie să reziste presiunilor pentru federalizarea Republicii Moldova"
- Unii comentatori politici au avansat ideea că înţelegerea dintre ACUM şi PSRM are ca obiectiv federalizarea Republicii Moldova. Ce opinie aveţi?
- Nici fosta guvernare nu a fost împotriva federalizării, să ne înţelegem. Pe de altă parte, această idee va fi pusă şi pe masa actualei guvernări, fără doar şi poate. Stă inclusiv la originile acestei alianţe. Scenariul federalizării nu e unul nou, iar ruşii au mai căutat să-l impună de-a lungul vremii. Însă nu se va folosi nicăieri cuvântul "federalizare", care are conotaţii extrem de negative pentru 80% dintre locuitorii Republicii Moldova. Se va cere "statut special" pentru Transnistria. Aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Observăm că s-a accelerat procesul de refacere a formatului Normandia (Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa), care duce la federalizarea Ucrainei, prin atribuirea unui "statut special" regiunii Donbas. O nouă întâlnire a şefilor de state din Formatul Normandia pe acest subiect va avea loc înainte de alegerile parlamentare din Ucraina, care se vor desfăşura pe 27 iulie. Să nu ne închipuim că în această discuţie nu este luată în considerare şi situaţia Republicii Moldova. După obţinerea "statutului special" pentru Donbas, nu va trece mult şi ruşii vor presa pentru un "statut special" şi în Transnistria, ceea ce ar elimina definitiv posibilitatea aderării Republicii Moldova la UE sau reunificarea ei cu România. Cu o Transnistrie având "statut special" ni se interzice până şi să visăm la integrarea europeană sau la reunificare. Asta e miza. Dacă va sta prea mult la guvernare cu Dodon, ACUM va fi pus în situaţia de a accepta acest "statut special", ceea îi va lega numele de un dezastru şi îi va periclita viitorul. Blocul ACUM ar evita să fie implicat în aşa ceva, dacă alianţa cu Igor Dodon va fi, cum au promis, pe termen scurt şi cu obiective precise: dezoligarhizare, schimbarea legislaţiei electorale şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Altfel, ACUM se va compromite iremediabil.
"Ungaria va juca în continuare alături de Federaţia Rusă, fiind principala susţinătoare a autonomiilor locale din Ucraina şi Republica Moldova şi având permanent ochii pe Transilvania"
- Politica Rusiei aduce vânt în pânze revizionismului maghiar în Transilvania? Putem interpreta sub acest unghi evenimentele de la Valea Uzului, acolo unde românii au fost nevoiţi să apeleze la forţă pentru a-şi comemora morţii din primul război mondial?
- Odată cu încheierea tovărăşiei de drum dintre premierul ungar Viktor Orban şi liderul PSD, Liviu Dragnea, prin arestarea acestuia din urmă, Ungaria va deveni tot mai agresivă şi mai obraznică, pentru că şi-a pierdut acel garant politic, care era un PSD condus de Dragnea. Regional, Ungaria va juca în continuare alături de Federaţia Rusă, fiind principala susţinătoare a autonomiilor locale din Ucraina şi Republica Moldova şi având permanent ochii pe Transilvania.
- În aceste condiţii, care este apărarea României?
- Politicienii români se gândesc numai la voturile pe care le poate asigura UDMR pentru o eventuală guvernare. De aceea, toţi vor sluji cauza maghiară prin tăcere, fără să înţeleagă câte voturi ar putea câştiga de la electorat, dacă ar spune adevărul în chestiunea maghiară. Ca şi în "dosarul" Republica Moldova, este vorba despre o decizie politică, pe care până la urmă partidele vor fi silite să o ia, numai dacă va exista o presiune mare şi constantă a opiniei publice.
- Vedeţi vreo asemănare între momentele pe care le trăim acum, referitoare la Basarabia şi Transilvania, cu cele care au dus la dezmembrarea ţării, în vara lui 1940?
- Nici nu încape comparaţie. La acea vreme, nimeni nu avea securitatea naţională garantată de nimic, iar azi România are cel mai bun sistem de securitate care poate fi imaginat, ca membră a NATO şi a UE. Dacă unii fac, totuşi, această comparaţie, asta arată că încă trăim cu temerile anului 1940. Înseamnă că avem conştiinţa precarităţii propriilor viziuni şi proiecte politice şi a propriilor oameni politici. Această frică este expresia unei nemulţumiri profunde, faţă de instituţiile ţării şi faţă de neputinţa clasei politice.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
