RODICA CULCER despre... Trei de "i": ignoranță, incompetență, impostură

Redactia
- Comisia de la Veneția a adoptat zilele trecute, o listă de criterii privind relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație. Cum se vede azi so­cie­ta­tea românească, cu PSD-ALDE la guvernare, prin lupa acestei liste de recomandări?

- Răspunsul l-a dat însăși Comisia de la Veneția într-un raport extrem de critic la adresa demersurilor puterii PSD-ALDE, privind modificarea legilor justiției și a legislației penale. Se vorbește acolo de ordonanțele de urgență care schimbă sistemul judiciar fără a ține cont de opiniile opoziției, ale organizațiilor profesionale ale magistraților, ale societății civile și ale presei. Or, toți acești actori politici și sociali ar trebui, potrivit criteriilor Comisiei de la Veneția, să fie implicați în luarea unor decizii majore pentru so­cietate, pentru că toți au o responsabilitate comună față de țară. Totodată, potrivit aceluiași raport, puterea PSD-ALDE a modificat regulile jocului, ceea ce nu avea dreptul să facă, și a desființat mecanismele de control care trebuie să funcționeze între puterile statului (checks and balances), astfel încât niciuna să nu le sufoce pe celelalte. Dacă adăugăm subminarea statului de drept, care nu ar trebui să aibă loc, dar este semnalată de toate forurile europene, aservirea poli­tică a instituțiilor și climatul de ură care domină dez­baterea publică, constatăm că nu ne încadrăm practic în niciunul din criteriile stabilite de Comisia de la Veneția pentru raporturile dintre opoziție și putere. De fapt, de când a preluat puterea, coaliția PSD-ALDE nu a făcut altceva decât să modifice ordinea demo­cra­tică și juridică din România după bunul său plac, cu prețul încălcării tuturor normelor europene. A­ceas­tă politică nu a încetat odată cu încarcerarea lui Liviu Dragnea, arhitectul și promotorul ei principal, ci con­tinuă sub conducerea Vioricăi Dăncilă și a lui Că­lin Po­pescu Tăriceanu. Iar actuala luptă pentru putere din PSD a scos din nou în prim plan ostilitatea PSD și a ALDE, nu numai față de instituțiile euro­pe­ne, ci și față de democrația însăși, care pe lângă ale­geri, mai înseamnă și stat de drept și cultură de­mo­cra­tică - adică exact ce recomandă Comisia de la Veneția.

- Doar două universități din România, Uni­ver­sitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București, se mențin în ultimul top QS Ranking 2020, în intervalul 801-1.000 din clasament, alte două universități românești fiind eliminate de instituții din alte părți ale lumii, care cresc mai repede și mai mult. De ce regresăm în­tr-un domeniu în care ar trebui să excelăm, dacă ne gân­dim la performanțele românilor la universitățile din străinătate?

- Regresăm în domeniul educației așa cum re­gresăm în toate domeniile, din cauza factorului po­litic, care promovează contraselecția și non-valorile - adică ignoranța, incompetența și impostura. Să nu uităm că Universitatea București a fost, din cauza cu­ra­jului și intransigenței fostului rector, Mircea Du­mitru, ținta criticilor și șicanelor din partea ac­tualei puteri, iar parlamentarii PSD, sub presiunea rectorilor universităților neperformante, au desființat orice sis­tem de evaluare bazat pe criterii internaționale. Es­te deci remarcabil că mai suntem totuși prezenți în top QS Ranking 2020! Singura tentativă de reformă reală și profundă a sistemului universitar a fost Legea Edu­cației Naționale, elaborată sub coordonarea fostului ministru al educației Daniel Funeriu, cu sprijinul lui Traian Băsescu, care instituia un sistem de evaluare a universitarilor și de clasificare a universităților ba­zat pe standarde internaționale. Dar această lege a fost anulată, practic, încă din mandatul lui Victor Ponta (cel căruia i s-a retras titlul de doctor pe motiv de pla­giat), prin modificările operate de Comisia pentru edu­cație din Senat, condusă atunci de Ecaterina An­dronescu, actualul ministru al educației. Nici ea însă nu a putut opri scandalurile plagiatelor, care macină nu numai universitățile, ci și alte instituții ce se pre­tind de învățământ superior, ca Academia de poliție, de pildă. Aceste scandaluri continuă, ca și practica de a im­pune candidați la doctorat prin presiuni politice, cum s-a întâmplat nu demult cu fostul șofer al lui Li­viu Dragnea, care se visa doctor în filozofie! Sim­plificând un subiect complicat, putem afirma că PSD a blocat singura șansă pe care a avut-o în ultimii ani sistemul universitar românesc, de a ieși din periferia unei mediocrități susținute politic și de a se încadra într-un sistem internațional de valori. Prin urmare, atâ­ta vreme cât ne vom lăsa guvernați de semidocți pe­nali, performanțele academice ale românilor vor îm­bogăți universitățile din alte țări.