"Fotograf al Casei Regale" - Ida Guggenberger şi Jolan Mairovits

Chiar fără a-i cunoaşte vreun amănunt al vieţii, doar privindu-i chipul imortalizat în fo­to­grafii, Regina Maria ni se arată a fi fost o fe­meie frumoasă dar sobră, purtân­du-şi cu demnitate statutul regal.

Există, totuşi, câteva imagini mai puţin cunoscute, pe care dacă le priveşti cu atenţie, vezi mai degrabă omul decât monarhul, femeia, şi nu Re­gina. Ele aparţin unor maeştri fo­to­grafi care au ştiut cum să aşeze lu­mina pe chipul suveranei României, pentru a-i evidenţia, înainte de toate, trăirile sufleteşti, nostalgia după li­bertatea schimbată pe coroana re­gală, însingurarea printre oameni care n-au înţeles-o întotdeauna, poa­te chiar o resemnată împăcare cu soar­ta. Surpriza cea mare este că aceşti mari artişti ai fotografiei au fost... femei: Ida Guggenberger şi Jolan Mairovits. Poate de aceea au şi reuşit să privească regina cu ochi de femeie, desco­pe­rin­du-i lăuntrurile, aburul gândurilor şi senti­mentelor nerostite. Aproape o aventură, pe urma adevăratei identităţi a uneia dintre cele mai strălucite regine europene.

O prietenie pe viaţă

Ida Guggenberger (1881-1973) a preluat, în 1912, atelierul fotografic al soţului ei, Hans Guggenberger, aflat în Mediaş. A fost mai degrabă o necesitate, nu o alegere, pentru că Ida tocmai rămăsese văduvă. Cu siguranţă, îşi va mai fi ajutat soţul în treburile atelierului, întrucât nu era cu totul străină de acest meş­teşug.
După moartea lui Hans, Ida a plecat la Vie­na, unde, timp de un an, a aprofundat tainele artei fotografice, cu o autoritate a timpului, C. Kosel. La întoarcere, vechiul atelier a primit denumirea de "Atelier Alice", titulatură sub care a funcţionat până în 1914. În acelaşi an, aflată la un curs de per­fecţionare la München, Ida a cu­nos­cut o altă fotografă (meserie rarisimă pe atunci), Jolan Mairovits, fiica unui arhitect din Budapesta. O întâl­nire ce avea să le schimbe amân­durora viaţa, prietenia lor şi par­teneriatul în afaceri durând aproape patruzeci de ani, până în 1948.
Până în 1918, cele două artiste (fotografiile lor sunt capodopere ale genului) au lucrat în atelierul din Mediaş. Era război, oamenii erau săraci, iar fotografiatul - "trasul în chip", cum i se spunea pe-atunci, nu era o prioritate. Poate doar un lux, pe care şi-l permiteau cei mai avuţi, dornici să-şi decoreze pereţii caselor cu fotografii de familie. În 1918, Ida şi Jolan decid să-şi mute atelierul la Sibiu, un oraş mult mai dinamic decât Mediaşul şi care le oferea, prin populaţia lui germană, o perspectivă europeană, şi unde viziunea lor în arta portretului, modernă şi inovatoare, s-ar fi putut mai lesne bucura de apreciere.
Documentele nu preci­zează cu ce ocazie anume talentul celor două doam­ne a ajuns în atenţia Casei Regale a României, dar se ştie că, încă din 1921, au fost solicitate, în repetate rânduri, să imortalizeze momente importante din viaţa membrilor acesteia. Şi au făcut-o atât de bine, încât în doar doi ani, atelierul Guggenberger-Mairovits a obţinut titlul de "Fotograf al Casei Re­gale".

Aprecieri în presa vremii

Mărturii scrise despre activitatea celor două femei, în calitatea lor de "fotograf al Casei Regale", au fost publicate cu regularitate în co­tidianul german "Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt" din Sibiu. Iată câteva extrase pil­duitoare:
"Proprietarele atelierului Guggenberger-Mairovits au fost chemate la Sinaia, unde au făcut fotografii ale reginei, îmbrăcată în cos­tum naţional românesc, în parcul castelului. (...) Reginei i-au plăcut atât de mult probele fotografice, încât a mai comandat fotografii personale, precum şi a altor membri ai familiei. (...) Regina a fost fotografiată în mare ţinută, regele în uniformă de amiral (...). Alţi membri ai familiei imortalizaţi pe plăci fotografice au fost Principesele Marioara şi Ileana". ("Fo­tografii ale Familiei Regale" - nr. 14477/30 iulie 1921)
"Doamnele Guggenberger şi Mai­rovits au fost invitate telegrafic de Regină la Bran. Au fost primite cu mare amabilitate de Majestatea Sa şi de Principesa Ileana. La solicitarea Reginei, au realizat o serie de portrete şi imagini de interior (...)". ("Regina la Bran" - nr. 14761/15 aug. 1922)
"În vitrina atelierului de artă fotografică Guggenberger-Mairovits sunt expuse o serie de fotografii ale reginei şi ale regelui, în mare ţinută, şi cu atributele de încoronare. Foto­gra­fiile au fost realizate înainte de eve­niment, la Sinaia, unde regina le in­vitase pe proprietarele firmei sibiene. Este singurul atelier din ţară care, înainte de încoronare, a avut parte de o asemenea onoare. Mai întâi au fost realizate pozele reginei, iar două zile mai târziu, cele ale regelui. "Înalta pereche" a fost atât de impresionată de con­cepţia artistică şi de modul desăvârşit de execuţie a fotografiilor, încât şi-a exprimat dorinţa ca acestea să fie declarate fotografiile oficiale ale încoronării". ("Noi fotografii ale cuplului regal" - nr. 14816/19 oct. 1922)
"Atelierul Guggenberger-Mairovits, «foto­graf al Casei Regale», a fost invitat telegrafic să realizeze fotografii ale Principesei Ileana şi ale Prinţului regent Nicolae (...). În urmă cu patru săptămâni, doamnele Guggenberger şi Mairovits au realizat fotografii oficiale ale reginei Iugoslaviei". ("O nouă distincţie" - nr. 15804/4 martie 1926)
"Doamnele Guggenberger-Mairovits, foto­grafe ale Casei regale, au fost invitate la Si­naia, pentru a-i poza pe regele George al Gre­ciei, pe regina mamă, Sofia, pe prinţii Cris­tophor şi Paul, pe Principesa Irina, precum şi pe Prinţesa noastră moştenitoare, Elena. Regina Elisabeta a Greciei şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a avea şedinţe foto­grafice proprii. (...) Această invitaţie a în­semnat o mare onoare pentru o firma săsească, dovedind, totodată, marea pricepere a acelora care o conduc". (Nr. 15990/16 oct. 1926)
"În vitrina atelierului Guggenberger-Mairovits sunt expuse, pe un panou, fotografii frumoase şi clare de la înmormântarea Regelui nostru. În fotografii se pot vedea: gara din Curtea de Argeş, biserica, intrarea în criptă, Regina Maria lângă sicriu, sosirea convoiului la biserică, generali cu coroana şi bastonul de mareşal, catafalcul, intrarea la castelul Cotroceni, ultimul drum, regele Mihai şi Regina mamă, fotografii de grup ale familiei îndoliate şi ale familiei cuoaspeţii de onoare". ("Foto­grafii de la înmormântarea regală" - nr. 16228/5 aug. 1927)
"În vitrina atelierului Guggenberger-Mairovits sunt expuse fotografiile de la nunta Alteţelor Regale, Principesa Ileana şi Arhi­ducele Anton von Habsburg. Fotografiile, foar­te reuşite, au fost lăudate de Regina Maria şi de tânăra pereche. Cea din urmă a comandat un număr mare de fotografii care-i vor fi trimise la München, unde îşi va stabili reşedinţa". ("Recunoaştere onorantă pentru fotografele Casei Regale, Guggenberger-Mairovits" - nr. 17497/14 aug. 1931)

Fotografa fără fotografii

În 1932, atelierul Guggenberger-Mairovits s-a mutat la Bucureşti, pe Calea Victoriei 39. Astfel, legătura cu Familia Regală a devenit şi mai strânsă, studioul ajungând, în scurt timp, unul dintre cele mai importante studiouri foto din capitală. În 1940, din cauza originii evreieşti a Jolanei Mairovits, studioul a re­nun­ţat, în titulatura firmei, la numele ei, iar după 23 august 1944, situaţia s-a schimbat în defa­voarea Idei Guggenberger, de astă dată dis­părând numele ei.
În 1948, studioul a fost naţionalizat, iar fon­datoarea sa, Ida Guggenberger, a părăsit de­fi­nitiv România. Singura fotografie cu Ida Guggen­berger (obţinută cu greu, prin ama­bilitatea unor intermediari, cărora le aduc mulţumiri), datează din anul 1930 şi se află în arhiva personală a fiicei fotografei, copy­right-ul aparţinându-i lui Konrad Klein (Gauting, Ger­mania).


(Material realizat cu sprijinul doamnei Gu­drun-Liane Ittu - Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu)