Există, totuși, câteva imagini mai puțin cunoscute, pe care dacă le privești cu atenție, vezi mai degrabă omul decât monarhul, femeia, și nu Regina. Ele aparțin unor maeștri fotografi care au știut cum să așeze lumina pe chipul suveranei României, pentru a-i evidenția, înainte de toate, trăirile sufletești, nostalgia după libertatea schimbată pe coroana regală, însingurarea printre oameni care n-au înțeles-o întotdeauna, poate chiar o resemnată împăcare cu soarta. Surpriza cea mare este că acești mari artiști ai fotografiei au fost... femei: Ida Guggenberger și Jolan Mairovits. Poate de aceea au și reușit să privească regina cu ochi de femeie, descoperindu-i lăuntrurile, aburul gândurilor și sentimentelor nerostite. Aproape o aventură, pe urma adevăratei identități a uneia dintre cele mai strălucite regine europene.
O prietenie pe viață
Ida Guggenberger (1881-1973) a preluat, în 1912, atelierul fotografic al soțului ei, Hans Guggenberger, aflat în Mediaș. A fost mai degrabă o necesitate, nu o alegere, pentru că Ida tocmai rămăsese văduvă. Cu siguranță, își va mai fi ajutat soțul în treburile atelierului, întrucât nu era cu totul străină de acest meșteșug.
După moartea lui Hans, Ida a plecat la Viena, unde, timp de un an, a aprofundat tainele artei fotografice, cu o autoritate a timpului, C. Kosel. La întoarcere, vechiul atelier a primit denumirea de "Atelier Alice", titulatură sub care a funcționat până în 1914. În același an, aflată la un curs de perfecționare la München, Ida a cunoscut o altă fotografă (meserie rarisimă pe atunci), Jolan Mairovits, fiica unui arhitect din Budapesta. O întâlnire ce avea să le schimbe amândurora viața, prietenia lor și parteneriatul în afaceri durând aproape patruzeci de ani, până în 1948.
Până în 1918, cele două artiste (fotografiile lor sunt capodopere ale genului) au lucrat în atelierul din Mediaș. Era război, oamenii erau săraci, iar fotografiatul - "trasul în chip", cum i se spunea pe-atunci, nu era o prioritate. Poate doar un lux, pe care și-l permiteau cei mai avuți, dornici să-și decoreze pereții caselor cu fotografii de familie. În 1918, Ida și Jolan decid să-și mute atelierul la Sibiu, un oraș mult mai dinamic decât Mediașul și care le oferea, prin populația lui germană, o perspectivă europeană, și unde viziunea lor în arta portretului, modernă și inovatoare, s-ar fi putut mai lesne bucura de apreciere.
Documentele nu precizează cu ce ocazie anume talentul celor două doamne a ajuns în atenția Casei Regale a României, dar se știe că, încă din 1921, au fost solicitate, în repetate rânduri, să imortalizeze momente importante din viața membrilor acesteia. Și au făcut-o atât de bine, încât în doar doi ani, atelierul Guggenberger-Mairovits a obținut titlul de "Fotograf al Casei Regale".
Aprecieri în presa vremii
Mărturii scrise despre activitatea celor două femei, în calitatea lor de "fotograf al Casei Regale", au fost publicate cu regularitate în cotidianul german "Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt" din Sibiu. Iată câteva extrase pilduitoare:
"Proprietarele atelierului Guggenberger-Mairovits au fost chemate la Sinaia, unde au făcut fotografii ale reginei, îmbrăcată în costum național românesc, în parcul castelului. (...) Reginei i-au plăcut atât de mult probele fotografice, încât a mai comandat fotografii personale, precum și a altor membri ai familiei. (...) Regina a fost fotografiată în mare ținută, regele în uniformă de amiral (...). Alți membri ai familiei imortalizați pe plăci fotografice au fost Principesele Marioara și Ileana". ("Fotografii ale Familiei Regale" - nr. 14477/30 iulie 1921)
"Doamnele Guggenberger și Mairovits au fost invitate telegrafic de Regină la Bran. Au fost primite cu mare amabilitate de Majestatea Sa și de Principesa Ileana. La solicitarea Reginei, au realizat o serie de portrete și imagini de interior (...)". ("Regina la Bran" - nr. 14761/15 aug. 1922)
"În vitrina atelierului de artă fotografică Guggenberger-Mairovits sunt expuse o serie de fotografii ale reginei și ale regelui, în mare ținută, și cu atributele de încoronare. Fotografiile au fost realizate înainte de eveniment, la Sinaia, unde regina le invitase pe proprietarele firmei sibiene. Este singurul atelier din țară care, înainte de încoronare, a avut parte de o asemenea onoare. Mai întâi au fost realizate pozele reginei, iar două zile mai târziu, cele ale regelui. "Înalta pereche" a fost atât de impresionată de concepția artistică și de modul desăvârșit de execuție a fotografiilor, încât și-a exprimat dorința ca acestea să fie declarate fotografiile oficiale ale încoronării". ("Noi fotografii ale cuplului regal" - nr. 14816/19 oct. 1922)
"Atelierul Guggenberger-Mairovits, «fotograf al Casei Regale», a fost invitat telegrafic să realizeze fotografii ale Principesei Ileana și ale Prințului regent Nicolae (...). În urmă cu patru săptămâni, doamnele Guggenberger și Mairovits au realizat fotografii oficiale ale reginei Iugoslaviei". ("O nouă distincție" - nr. 15804/4 martie 1926)
"Doamnele Guggenberger-Mairovits, fotografe ale Casei regale, au fost invitate la Sinaia, pentru a-i poza pe regele George al Greciei, pe regina mamă, Sofia, pe prinții Cristophor și Paul, pe Principesa Irina, precum și pe Prințesa noastră moștenitoare, Elena. Regina Elisabeta a Greciei și-a exprimat, de asemenea, dorința de a avea ședințe fotografice proprii. (...) Această invitație a însemnat o mare onoare pentru o firma săsească, dovedind, totodată, marea pricepere a acelora care o conduc". (Nr. 15990/16 oct. 1926)
"În vitrina atelierului Guggenberger-Mairovits sunt expuse, pe un panou, fotografii frumoase și clare de la înmormântarea Regelui nostru. În fotografii se pot vedea: gara din Curtea de Argeș, biserica, intrarea în criptă, Regina Maria lângă sicriu, sosirea convoiului la biserică, generali cu coroana și bastonul de mareșal, catafalcul, intrarea la castelul Cotroceni, ultimul drum, regele Mihai și Regina mamă, fotografii de grup ale familiei îndoliate și ale familiei cu oaspeții de onoare". ("Fotografii de la înmormântarea regală" - nr. 16228/5 aug. 1927)
"În vitrina atelierului Guggenberger-Mairovits sunt expuse fotografiile de la nunta Altețelor Regale, Principesa Ileana și Arhiducele Anton von Habsburg. Fotografiile, foarte reușite, au fost lăudate de Regina Maria și de tânăra pereche. Cea din urmă a comandat un număr mare de fotografii care-i vor fi trimise la München, unde își va stabili reședința". ("Recunoaștere onorantă pentru fotografele Casei Regale, Guggenberger-Mairovits" - nr. 17497/14 aug. 1931)
Fotografa fără fotografii
În 1932, atelierul Guggenberger-Mairovits s-a mutat la București, pe Calea Victoriei 39. Astfel, legătura cu Familia Regală a devenit și mai strânsă, studioul ajungând, în scurt timp, unul dintre cele mai importante studiouri foto din capitală. În 1940, din cauza originii evreiești a Jolanei Mairovits, studioul a renunțat, în titulatura firmei, la numele ei, iar după 23 august 1944, situația s-a schimbat în defavoarea Idei Guggenberger, de astă dată dispărând numele ei.
În 1948, studioul a fost naționalizat, iar fondatoarea sa, Ida Guggenberger, a părăsit definitiv România. Singura fotografie cu Ida Guggenberger (obținută cu greu, prin amabilitatea unor intermediari, cărora le aduc mulțumiri), datează din anul 1930 și se află în arhiva personală a fiicei fotografei, copyright-ul aparținându-i lui Konrad Klein (Gauting, Germania).
(Material realizat cu sprijinul doamnei Gudrun-Liane Ittu - Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu)