- Probabil că SIIJ se teme de ceea ce ar fi avut de spus doamna K?vesi despre practicile abuzive ale procurorilor. Constatăm, totodată, că inculpaţi celebri, inclusiv Sebastian Ghiţă, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au avut libertatea de a se exprima asupra dosarelor lor, iar personaje cu multiple condamnări, ca Radu Mazăre sau Elena Udrea, au putut călători în străinătate, ceea ce le-a permis să fugă din ţară pentru a scăpa de rigorile legii. Aceştia fac parte însă din cercul actualei puteri, care a inventat SIIJ pentru a-i intimida pe magistraţii incomozi, şi care nu are nevoie de un Procuror european curajos şi incoruptibil, ca doamna K?vesi, care să cerceteze fraudele cu fonduri europene, cum sunt cele din dosarul Tel Drum. Trist este că România a găsit aliaţi în Consiliul European, în rândul guvernelor interesate de continuarea acestor fraude, pentru a contracara candidatura fostei şefe a DNA, blocând negocierile dintre Consiliu şi Parlamentul European. Miza acestui demers este reportarea numirii Procurorului european în mandatul viitorului Parlament, în speranţa că raporturile politice se pot schimba după alegerile europene din 26 mai. În acest scop, monstruoasa coaliţie dintre politicienii din PSD, ALDE şi UDMR şi magistraţii subordonaţi, de tipul Adinei Florea, este probabil dispusă la orice măsură represivă menită a o bloca, inclusiv fizic, pe doamna K?vesi. Cum PE o susţine în continuare pe doamna K?vesi, problema o reprezintă şefii de guverne din Consiliul European. Decizia lor finală va da măsura ataşamentului Consiliului faţă de cauza anticorupţiei, prin refuzul unui compromis dezonorant cu promotorii practicilor corupte.
- Miza luptei anticorupţie a fost repusă zilele acestea în atenţia opiniei publice şi de către preşedintele Klaus Iohannis, care a anunţat organizarea unui referendum în acest sens chiar în ziua alegerilor europarlamentare. Unii s-au grăbit să îl acuze că foloseşte tema pentru propria-i campanie electorală, alţii l-au avertizat că riscă mult prin asumarea acestui referendum. Are dreptate preşedintele în demersul său? E un bun moment să deschidă tema aceasta a întăririi luptei împotriva justiţiei în acest moment?
- Răspunsul este afirmativ la ambele întrebări, deşi nu putem nega un calcul electoral al preşedintelui, care a amânat până în anul alegerilor prezidenţiale organizarea efectivă a referendumului, promis deja în 2017. În acest moment însă miza demersului prezidenţial este mai importantă decât acest calcul, poate cinic. Esenţial este că preşedintele s-a decis să pună în dezbatere publică tema cea mai gravă pentru democraţia şi statul de drept din România, şi anume, distrugerea independenţei justiţiei şi anihilarea totală a anti-corupţiei. Având în vedere graba cu care guvernul Dăncilă emite pe bandă rulantă OUG-uri menite să anuleze sentinţe judecătoreşti şi să-i scape de condamnări pe politicienii penali, practicile abuzive, chiar represive, ale Secţiei pentru investigarea magistraţilor şi, pe de altă parte, nemulţumirea forurilor europene faţă de guvernul de la Bucureşti, putem spune că momentul pentru acest demers nu este doar potrivit, ci chiar întârziat. Deşi consultativ, referendumul poate, prin dezbaterea publică a temei, să mobilizeze categorii importante de cetăţeni nemulţumiţi de politica PSD. Aceştia ar asigura nu numai cvorumul pentru consultarea populară ci şi o participare sporită la alegerile europene, care s-ar putea finaliza cu un succes al opoziţiei. Din acest motiv îşi mobilizează deja PSD structurile din teritoriu şi cohorta de primari şi preşedinţi de CJ, pe care a îndopat-o cu bani publici, într-o campanie agresivă menită să reducă prezenţa la urne pe 26 mai. Cu un asemenea adversar redutabil, singura şansă a României este ca Preşedintele şi aliaţii săi să convingă electoratul care a stat acasă, în mod inconştient, în 2016, că absenteismul dăunează grav României.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
