TIA ŞERBĂNESCU - "Alegerile europarlamentare sunt importante, pentru că ne vor spune dacă România mai vrea să fie în UE"

Analiza politică a lunii MARTIE

"Euro-optimismul românilor, deşi e mare în sondaje, nu mai pare la fel de mare în realitate"

- Campania de strângere de semnături s-a în­cheiat şi odată cu ea avem listele clare de can­di­daţi la alegerile pentru Parlamentul European (PE). Ştim că miza acestor alegeri este direcţia pe care o va lua Uniunea Europeană. Ce miză locală avem şi ce promit numele de pe liste?

- Aşa cum spuneaţi, alegerile europarlamentare sunt acum mai importante decât de obicei. UE se află într-o situaţie delicată: în primul rând, din pri­cina Brexitului, care nu se mai termină, dar şi a altor dosare grele rămase nerezolvate. În urma ale­gerilor din luna Mai pentru PE s-ar putea produce multe schimbări în UE şi în relaţia acesteia cu alţii. Aşa că nu e indiferent care tabără (socialistă, creş­tin democrată, naţionalistă) va obţine majoritatea în PE. Pe de altă parte, şi în plan naţional, alegerile sunt importante, pentru că rezultatul lor ne va da un indiciu despre ce vrea România. Mai vrea Ro­mâ­nia să fie în UE? Cât îşi mai doreşte să fie parte a hotărârilor UE? Poate contribui România la sta­bilizarea UE, eventual la reformarea ei? Cât euro­scep­ticism s-a instalat la noi? Aceste întrebări sunt le­gitime, pentru că euro-optimismul nostru, al ro­mâ­nilor, deşi e mare în sondaje, nu mai pare la fel de mare în realitate. Altfel cum să explici cau­ţio­narea de către electorat a PSD, care are o atitudine cel mai adesea ostilă UE? PSD consideră că eşti bun român dacă înjuri UE. Dacă oamenii lui vor fi aleşi într-o măsură mai mare să ne reprezinte în Parlamentul European, înseamnă că permanenţa critică a PSD faţă de politicile UE, împotrivirea la toate cerinţele UE, nerespectarea regulilor la care singuri am consimţit când am intrat în UE, primesc aprobarea electoratului. Să vedem dacă şi elec­toratul va fi ajutat să înţeleagă asta. În precedentele legislaturi, electoratul a fost dezinteresat şi a venit în număr mic la vot.

"Listele de candidaţi la europarlamentare nu stârnesc entuziasm"

- PSD este partidul cel mai mare şi, pe cale de consecinţă, ar putea să obţină cele mai multe locuri în PE. În aceste condiţii, numele de pe locurile eligibile sunt, în opinia dvs, mai degrabă anti-europene sau mai curând pro-europene?

- Surpriza este că un astfel de partid mare, cel mai mare din România, a apelat la candidaţi dintre cei mai ciudaţi şi de import. Pe primul loc e Rovana Plumb, soldăţelul de plumb al partidului, deci nici o problemă, dar pe locul doi vine realizatoarea de televiziune Carmen Avram, de la Antena 3, care alt­minteri era o profesionistă decentă - nu puteai spune că e o propagandistă, ci că e cel mult recom­pensată pentru prestaţia propagandistică a soţului ei, Adrian Ursu. Ei bine, după ce s-a văzut pe listă, declaraţiile ei au fost halucinante. A vorbit despre cum luptă de doi ani PSD, prin foc, prin vânt, prin mii de baionete, ca Ana lui Manole... Pentru ce lup­tă, din punctul lor de vedere, nu e prea clar, dar noi ştim: contra justiţiei şi a intereselor naţionale. Pe de altă parte, Avram s-a declarat sedusă de discur­sul Vioricăi Dăncilă. Cred că e singura persoană de pe lumea asta care poate să mărturisească, fără să ro­şească, o asemenea fascinaţie faţă de discursul doam­nei prim-ministru, cel mai adesea agramat. Pe lista de candidaţi urmează antieuropeana con­sa­crată Maria Grapini, traseistul Tudor Ciuhodaru - trecut prin PSD, PPDD, UNPR şi întors la PSD -, plus un preot greco-catolic, afirmat ca luptător anticorupţie şi eşuat în PSD, cu un discurs schimbat la 180 de grade, Chris Terheş... Această listă re­prezintă o radiografie a gândirii PSD: împotriva UE, împotriva luptei anticorupţie...
Trecând la ALDE, pe listă avem numai acrituri pe linie: Norica Nicolai, Renate Weber, Daniel Bar­bu, Varujan Vosganian... N-ai ce vota.
PNL a început cu Rareş Bogdan, luat de pe piaţa media, fapt prin care liberalii i-au făcut un bine lui Liviu Dragnea, care nu ştia cum să mai scape de criticile realizatorului tv, pe care îl numeşte "Ba­tistuţă". Rareş Bogdan se pare că a făcut pasul în politică la timp, pentru că, în urma lui, Realitatea TV a intrat în faliment. La capitolul noutăţi, pe lista PNL mai sunt doi primari de oraşe măricele, Mir­cea Hava de la Alba Iulia şi Gheorghe Falcă de la Arad... S-ar putea ca PNL să piardă primăriile acestor oraşe în alegerile locale de anul viitor.
USR are pe primele locuri pe Dacian Cioloş, Clotilde Armand şi Cristian Ghinea... Să zicem că e bine.
PMP l-a pus pe locul întâi pe Traian Băsescu, care a spus că e păcat ca marea lui experienţă na­ţională şi universală să se piardă pe-aici, prin Senat, unde n-are cu cine vorbi. Băsescu a adăugat că par­tidul lui se bate pentru vreo patru locuri. Drept care l-a pus pe Robert Turcescu pe locul 6.
Pro România mizează pe Victor Ponta şi Corina Cre­ţu, dar cu şanse mici de a depăşi pragul elec­toral.
Restul partidelor chiar nu contează, că nici nu apar în sondaje. UNPR a revenit, de pildă, cu Ga­briel Oprea în frunte, de unde se vede că nu mai există nici o reţinere pentru tovarăşii de drum ai PSD în a-şi relua locurile în formaţie. Corupţia se întoarce, deci, dar de data asta pe tancuri. De altfel, Viorica Dăncilă i-a lăsat cu gura căscată pe parla­mentarii europeni, spunând că în România nu există corupţie, ci doar o manieră diferită din punct de vedere cultural de a mulţumi cuiva. Prin ur­ma­re, dai şi tu acolo o insulă, un combinat, 20 de mi­lioane de euro, 20-30% dintr-un contract bănos şi i-ai mulţumit omului, c-aşa se face-n viaţă, te porţi civilizat.
Lista UNPR e plină de generali, începând cu generalul Ilie Năstase, care are mai multe grade decât clase, şi cu generalul Anghel Iordănescu, aflat în aceeaşi situaţie intelectuală. N-aş zice că putem privi cu prea mare entuziasm oferta.

"Un referendum pe tema Justiţiei este cu două tăişuri"

- Preşedintele Klaus Iohannis a decis să or­ganizeze un referendum pe tema Justiţiei, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. Ce rost are referendumul acesta, de vreme ce este unul con­sultativ, şi ca să treacă prin Parlament, ar fi, oricum, nevoie de votul majorităţii PSD-ALDE?

- Întâi că ar putea aduce mai multă lume la vot decât vine de obicei pentru europarlamentare. Deo­cam­dată însă nu a fost stabilită întrebarea pentru referendum, iar de aceasta depinde mult şi numărul de votanţi, şi sensul votului. În al doilea rând, ar pu­­tea fi o victorie morală a lui Iohannis asupra PSD. Pe de altă parte, referendumul acesta e ris­cant: fie nu va fi validat, din pricina boicotului la care îl vor supune PSD şi ALDE, fie ar putea avea un rezultat pe dos faţă de cel aşteptat. Cam toţi cei care au organizat referendumuri în ultima vreme au avut surprize neplăcute. Referendumul nu contea­ză decât ca indicator al voinţei populare şi, even­tual, ca ascendent politic pentru Klaus Iohannis, căci nu e de aşteptat ca PSD şi ALDE să-l treacă prin Parlament, dacă va fi validat şi va avea un re­zultat care nu le convine. Însă, dacă nu va fi validat de prezenţa la urne sau va fi validat, dar cu un număr de voturi anti-Justiţie mai mare, atunci PSD şi ALDE vor putea spune că românii fie nu sunt interesaţi de temă, fie aprobă măsurile anti-justiţie luate de coaliţia guvernamentală. Se vor considera îndreptăţite să ducă mai departe lupta de supunere politică a Justiţiei. De asta zic că referendumul e cu două tăişuri.

"Atitudinea preşedintelui Iohannis în cazul Kovesi ridică semne de întrebare"

- Până la referendum, avem de-a face cu alte episoade ale luptei pentru controlul Justiţiei, în care s-au prins şi tot mai mulţi magistraţi, de-o par­te şi de alta a baricadei. Laurei Codruţa Kovesi i s-a interzis să părăsească ţara şi să facă de­cla­ra­ţii presei, în urma cercetării într-un dosar de co­rupţie, taman când ea se află la finalul pro­ce­sului de selecţie pentru funcţia de procuror-şef european. Aceste măsuri pot să determine respin­gerea candidaturii ei şi, implicit, liniştirea ad­ver­sarilor din PSD-ALDE?

- Acest dosar este deschis, să nu uităm, la se­sizarea lui Sebastian Ghiţă, fost parlamentar şi om de afaceri controversat, cu legături în serviciile se­crete, anchetat el însuşi în mai multe dosare de co­rupţie. Deci nu prea are credibilitate. În plus, dosa­rul e instrumentat de Secţia Specială de Investigare a Magistraţilor (prescurtată SS, cu rezonanţa meritată), care a fost înfiinţată exact cu scopul de a-i pune cu botul pe labe pe judecătorii şi procurorii care nu vor să asculte de comandă politică. Sigur că deja i s-a făcut destul rău Codruţei Kovesi, dar, din fericire pentru adevăr, ea este susţinută în con­ti­nuare de liderii UE şi ai PE, ca şi de presa euro­peană. Toată lumea a văzut în ce fel lucrează PSD. Li­derii UE nu şi-au schimbat opţiunea pentru Ko­vesi şi ca semnal că ei nu admit corupţia. Pentru că au fost ziare mari din Europa care au scris: este un test pentru PE şi pentru UE acest caz, să vedem da­că cedează la ofensiva corupţiei. Foarte intere­sant: politicienii europeni, jurnaliştii europeni şi stra­da au susţinut-o pe Kovesi, dar alţii de pe ma­lu­rile Dâmboviţei, nu. Chiar şi preşedintele Io­hannis a tăcut mâlc, în mod straniu. Era vorba des­pre un ce­tăţean român care candida la o funcţie importantă în UE; un om cu care ai lu­crat şi de care te-ai de­cla­rat mulţu­mit. Atitu­di­nea lui Iohannis ridică sem­ne de întrebare asupra ones­tităţii sale.