- Probabil că SIIJ se teme de ceea ce ar fi avut de spus doamna K?vesi despre practicile abuzive ale procurorilor. Constatăm, totodată, că inculpați celebri, inclusiv Sebastian Ghiță, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au avut libertatea de a se exprima asupra dosarelor lor, iar personaje cu multiple condamnări, ca Radu Mazăre sau Elena Udrea, au putut călători în străinătate, ceea ce le-a permis să fugă din țară pentru a scăpa de rigorile legii. Aceștia fac parte însă din cercul actualei puteri, care a inventat SIIJ pentru a-i intimida pe magistrații incomozi, și care nu are nevoie de un Procuror european curajos și incoruptibil, ca doamna K?vesi, care să cerceteze fraudele cu fonduri europene, cum sunt cele din dosarul Tel Drum. Trist este că România a găsit aliați în Consiliul European, în rândul guvernelor interesate de continuarea acestor fraude, pentru a contracara candidatura fostei șefe a DNA, blocând negocierile dintre Consiliu și Parlamentul European. Miza acestui demers este reportarea numirii Procurorului european în mandatul viitorului Parlament, în speranța că raporturile politice se pot schimba după alegerile europene din 26 mai. În acest scop, monstruoasa coaliție dintre politicienii din PSD, ALDE și UDMR și magistrații subordonați, de tipul Adinei Florea, este probabil dispusă la orice măsură represivă menită a o bloca, inclusiv fizic, pe doamna K?vesi. Cum PE o susține în continuare pe doamna K?vesi, problema o reprezintă șefii de guverne din Consiliul European. Decizia lor finală va da măsura atașamentului Consiliului față de cauza anticorupției, prin refuzul unui compromis dezonorant cu promotorii practicilor corupte.
- Miza luptei anticorupție a fost repusă zilele acestea în atenția opiniei publice și de către președintele Klaus Iohannis, care a anunțat organizarea unui referendum în acest sens chiar în ziua alegerilor europarlamentare. Unii s-au grăbit să îl acuze că folosește tema pentru propria-i campanie electorală, alții l-au avertizat că riscă mult prin asumarea acestui referendum. Are dreptate președintele în demersul său? E un bun moment să deschidă tema aceasta a întăririi luptei împotriva justiției în acest moment?
- Răspunsul este afirmativ la ambele întrebări, deși nu putem nega un calcul electoral al președintelui, care a amânat până în anul alegerilor prezidențiale organizarea efectivă a referendumului, promis deja în 2017. În acest moment însă miza demersului prezidențial este mai importantă decât acest calcul, poate cinic. Esențial este că președintele s-a decis să pună în dezbatere publică tema cea mai gravă pentru democrația și statul de drept din România, și anume, distrugerea independenței justiției și anihilarea totală a anti-corupției. Având în vedere graba cu care guvernul Dăncilă emite pe bandă rulantă OUG-uri menite să anuleze sentințe judecătorești și să-i scape de condamnări pe politicienii penali, practicile abuzive, chiar represive, ale Secției pentru investigarea magistraților și, pe de altă parte, nemulțumirea forurilor europene față de guvernul de la București, putem spune că momentul pentru acest demers nu este doar potrivit, ci chiar întârziat. Deși consultativ, referendumul poate, prin dezbaterea publică a temei, să mobilizeze categorii importante de cetățeni nemulțumiți de politica PSD. Aceștia ar asigura nu numai cvorumul pentru consultarea populară ci și o participare sporită la alegerile europene, care s-ar putea finaliza cu un succes al opoziției. Din acest motiv își mobilizează deja PSD structurile din teritoriu și cohorta de primari și președinți de CJ, pe care a îndopat-o cu bani publici, într-o campanie agresivă menită să reducă prezența la urne pe 26 mai. Cu un asemenea adversar redutabil, singura șansă a României este ca Președintele și aliații săi să convingă electoratul care a stat acasă, în mod inconștient, în 2016, că absenteismul dăunează grav României.