Într-un studiu american întins pe o perioadă de 10 ani, în care au fost investigate circa 80.000 de asistente medicale cu vârste cuprinse între 40-60 de ani, a rezultat că femeile foarte active prezintă un risc de cancer mai redus cu 28% decât femeile inactive. Şi alte studii, de data asta efectuate în Suedia, au dovedit că activitatea fizică regulată poate reduce cu 20-30% riscul cancerului intestinal. Aproape la fel stau lucrurile şi în cazul cancerului de sân. Studiul suedez efectuat asupra a 25.000 de femei, pe o durată de timp de circa 14 ani, a indicat faptul că un antrenament fizic moderat poate reduce riscul de cancer mamar cu 25%, iar practicarea intensivă a unui sport, cu 45%.
Influenţa greutăţii corporale asupra apariţiei cancerului
Există şi un al doilea mecanism al mişcării fizice, cu efect pozitiv asupra sănătăţii: scăderea greutăţii corporale. Celulele adipoase care produc factori inflamatori se micşorează prin slăbit şi nu mai "deversează" factori inflamatori în circulaţia sanguină. Date ştiinţifice actuale arată că mecanisme-cheie ale funcţionării celulelor somatice sunt modificate la persoanele supraponderale, sporind, astfel, nu doar pericolul de diabet, de arterioscleroză, de infarct şi de atac cerebral, ci şi riscul apariţiei cancerului mamar, mai ales.
Activitatea fizică, sistemul nostru imunitar şi cancerul
Felul cum acţionează antrenamentul fizic asupra dezvoltării celulelor canceroase este determinat de efectul mişcării asupra sistemului nostru imunitar. Efortul fizic înseamnă solicitarea musculaturii, printr-un consum sporit de energie. Până de curând, se credea că musculatura este doar un organ destinat mişcării articulaţiilor, dar studiile recente arată că muşchii înşişi participă activ la metabolism şi că transmit altor organe, prin hormoni specializaţi, informaţii despre antrenamentul fizic. Aşa-numitele myokine, substanţele transmiţătoare din musculatura scheletului, sunt "deversate" în sânge la fiecare solicitare a muşchiului (în concentraţie diferită) şi ajung, pe calea sângelui, la organe precum glanda mamară şi peretele intestinului. Acolo îşi exercită influenţa asupra creşterii celulelor, deci, şi asupra dezvoltării formaţiunilor celulare bune sau canceroase.
Factorul SPARC
Cercetătorii japonezi au descoperit faptul că un anumit factor, denumit SPARC, se dezvoltă în sânge în timpul efortului fizic. În mod interesant, SPARC poate stopa formarea polipilor în intestin şi, prin urmare, creşterea celulelor cancerului intestinal. Activitatea fizică regulată, moderată, sporeşte producţia de SPARC şi poate limita numărul fazelor preliminare ale cancerului intestinal.
Şi cunoaşterea mecanismelor care participă la apariţia cancerului mamar este pe cale de a fi dezlegată. Datele obţinute din studiile efectuate pe animale arată, de pildă, că în cazul şoarecilor "antrenaţi" (puşi să facă mişcare) diviziunea celulelor de cancer mamar a fost împiedicată. Deci: un sistem imunitar întărit prin antrenament poate stopa, efectiv, formarea tumorilor.
Concluzia generală porneşte de la faptul că activitatea fizică produce o reparaţie celulară care nu priveşte doar muşchii, ci şi alte organe, ca glanda mamară sau mucoasa intestinală.
La ce tipuri de tumori ajută activitatea fizică?
* Cancer de colon * Cancer de sân * Cancer uterin * Cancer de prostată * Cancer pulmonar * Cancer de pancreas.
Importanţa activităţii fizice, a alimentaţiei şi a greutăţii corporale pentru apariţia tumorilor
* Greutatea excedentară şi inactivitatea fizică favorizează procesele inflamatorii cronice şi provoacă apariţia cancerului de sân şi de intestin.
* O imunitate limitată prin sedentarism favorizează dezvoltarea tumorilor.
* În ceea ce priveşte alimentaţia: antioxidanţii şi pigmenţii din fructe şi legume (aşa-numitele flavonoide) sunt considerate o protecţie împotriva apariţiei cancerului.
* Un tranzit intestinal prea lent (prelungit) pare să provoace apariţia cancerului de intestin (la femeile şi la bărbaţii activi tranzitul e mai rapid). În acest caz, importantă este alimentaţia cu legume şi fructe.
* Efectul pozitiv al antrenamentului fizic este explicat prin influenţa lui asupra musculaturii şi a hormonilor acesteia, aşa-numitele myokine, care stopează stadiile incipiente ale tumorilor la nivelul sânilor şi al intestinului.