Sunt atâtea lucruri, amănunte neînsemnate ale vieţii de fiecare zi, care vin să-ţi încălzească sufletul şi să-ţi dea o stare de bine: primele raze ale unui soare primăvăratic, mângâindu-ţi obrajii; zvon de paşi mărunţei, ce se apropie pe furiş de uşa dormitorului tău, dimineaţa; aroma plăcută a cafelei, ispita care te ridică grabnic din pat, îndată ce ai deschis ochii. Sau verdictul pronunţat de un medic: "Sunteţi complet vindecat", cuvinte ce vă eliberează din coşmarul unei boli grave. Există multe momente de fericire, la fel de diferite între ele, precum suntem şi noi, oamenii.
Fel de feluri de fericire
Fericirea e greu de definit. Vorbind despre ea, cei mai mulţi se gândesc, desigur, la acel sentiment exploziv de încântare, ce ne copleşeşte pe neaşteptate, pentru a se stinge curând. În asemenea clipe, sunt secretate la nivelul creierului dopamina, serotonina şi endorfinele - iar noi ne surprindem inundaţi de un val de căldură şi simţim dintr-o dată că decolăm din cotidian, lăsând în urmă banalitatea şi monotonia, îmbătaţi de această forţă descătuşată brusc.
Din păcate, însă, fericirea de acest tip nu durează. După experimentarea unor trăiri de intensitate maximă - cum ar fi, de exemplu, naşterea unui copil - organismul simte nevoia detensionării şi a revenirii la măsura normală a lucrurilor. Specialistul britanic în neuroştiinţe Dean Burnett comentează: "Dacă am fi tot timpul fericiţi, ne-ar lipsi orice impuls de a mai întreprinde ceva". Afirmaţia lui este confirmată pe deplin de un experiment efectuat pe la mijlocul secolului trecut. Câţiva şoareci de laborator au fost puşi în situaţia de a-şi putea crea singuri o stare euforică, prin intermediul unor electrozi. Animalele nu mai erau preocupate de nimic altceva şi apăsau la nesfârşit pe declanşatorul stimulului respectiv - până când, în final, au murit, efectiv, de inaniţia provocată de propria lor beatitudine.
Şi totuşi: cu toţii ne dorim şi căutăm fericirea, astăzi mai mult ca oricând. E dreptul nostru, fireşte, însă există şi un revers al medaliei. Psihologii acuză presiunea la care suntem supuşi continuu, fiindcă în societatea contemporană, fericirea a devenit etalonul succesului în viaţă. Dean Burnett ne atrage atenţia: "Nu ajută pe nimeni percepţia curentă a fericirii drept ceva ce trebuie neapărat obţinut, căci în caz contrar se consideră că eşti un ratat". De aceea, specialiştii preferă să ocolească termenul, substituindu-l cu sintagme de genul "satisfacţia unei vieţi împlinite" ori "o stare de bine continuă". Cu atât mai mult cu cât, remarcă ei, fericirea este cumva un dar al destinului, pe când starea de bine ne-o putem construi personal.
Şi încă o constatare ştiinţifică în măsură să ne bucure: odată cu trecerea anilor, sentimentele noastre de fericire se accentuează printr-un proces natural. Satisfacţia evoluează în decursul timpului ca o curbă desenată într-un grafic. Punctul ei cel mai de jos este plasat la mijlocul vieţii (40-50 de ani), apoi treptat, în ritmul înaintării în vârstă, starea generală de mulţumire creşte - cu toate că, în majoritatea cazurilor, se înmulţesc problemele de sănătate.
Suntem stăpânii propriei mulţumiri
"Cei mai mulţi dintre oameni sunt atât de fericiţi pe cât hotărăsc ei înşişi să fie", a spus cândva Abraham Lincoln. Sună frumos, însă cercetătorii îl contrazic. Parţial, precizează ei, capacitatea noastră de a fi fericiţi depinde de dotarea genetică. Mai exact, de predispoziţia înnăscută de a privi într-o lumină pozitivă tot ce ni se întâmplă. În acelaşi timp, însuşirea de care vorbim are legătură nu numai cu ereditatea, ci şi cu evenimentele trăite în copilărie. De asemenea, această atitudine poate fi adoptată şi antrenată în mod deliberat. Sonja Lyubomirsky, profesoară la catedra de psihologie socială de la "University of California", se încumetă chiar să avanseze un calcul în procente: "50% din potenţialul nostru de fericire sunt moştenite, 10% pot fi atribuite împrejurărilor vieţii, însă 40% se află în mâinile noastre". Cu alte cuvinte, ne naştem cu un nivel prestabilit al sentimentelor de satisfacţie ("happiness setpoint"), asupra căruia se poate "lucra" ulterior.
Fericirea şi sănătatea
Fericirea are o influenţă benefică pe toate planurile existenţei. De pildă, există o legătură clară de cauzalitate între fericire şi sănătate. Starea de bine sufletesc produce efecte asupra frecvenţei îmbolnăvirilor, inclusiv asupra eventualei formări a unor tumori. Sistemul imunitar al optimiştilor se deosebeşte de cel al persoanelor cu înclinaţii pesimiste. Oamenii fericiţi sunt mai sănătoşi şi mai rezistenţi, în medie ei suferă mai rar de oboseală cronică, accident vascular cerebral, infarct, fac mai rar infecţii şi au o speranţă de viaţă mai îndelungată. Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă când numărul pacienţilor diagnosticaţi cu depresie creşte masiv, ar fi necesar ca oamenii să-şi cultive singuri fericirea, fiind ajutaţi în acest sens. Cu atât mai mult cu cât mulţumirea ne ajută nu doar să fim mai sănătoşi, ci şi mai creativi: "După cum o dovedesc rezultatele studiilor, cei ce sunt fericiţi îşi rezolvă problemele mai repede şi mai bine. Bucuria ne face inteligenţi. Emoţiile pozitive favorizează dezvoltarea sinapselor neuronale şi crearea unor conexiuni cerebrale noi".
Cum putem fi fericiţi
Ce ne face realmente fericiţi? Specialiştii nu neagă faptul că banii, sau mai bine zis securitatea financiară, constituie una dintre componentele satisfacţiei. Totuşi, ea nu sporeşte semnificativ odată ce veniturile tale au atins nivelul la care aspirai. Ar fi o greşeală să credem că formula consacrată "Banii nu aduc fericirea" este o vorbă lipsită de orice temei.
Factorii generatori ai bucuriei de a trăi sunt mai degrabă alţii: sănătatea, libertatea personală, relaţiile umane bazate pe afecţiune, o muncă interesantă şi, nu puţini sunt cei ce adaugă la această listă, credinţa în Dumnezeu. Psihologul american Mihaly Csikszentmihalyi este de părere că alegerea unui scop căruia să i te poţi dedica fără rezerve şi care să dea un sens vieţii tale reprezintă "motorul lăuntric al fericirii". El ajunge la turaţia maximă atunci când te-ai implicat până la contopire totală cu ceea ce faci.
O altă cale de a dobândi mulţumire este să împarţi şi altora din prisosul tău - fie că e vorba aici de resursele afective sau de cele finaciare. Leonardo Becchetti, profesor de ştiinţe economice la Universitatea din Roma, îmbracă acest enunţ într-o formă percutantă. El spune: "Oamenii fericiţi nu sunt mai generoşi. Oamenii generoşi sunt mai fericiţi". Paradoxal, dar adevărat - fericirea se poate cumpăra. Cum? Cheltuindu-ţi banii în folosul celor care au nevoie de ei. Un studiu realizat la "University of Exeter" arată că gestul de a oferi ajutor dezinteresat celor din jur micşorează riscul de depresie, creşte gradul de satisfacţie şi prelungeşte viaţa. Căci cel ce reuşeşte să-i facă pe alţii fericiţi îşi sporeşte stima de sine, deoarece se simte util printre semenii săi.
În fine, şi aici, ca în numeroase alte contexte, mişcarea fizică are un rol pozitiv. Sportul stimulează secreţia de endorfine, producând astfel un veritabil elan afectiv.
"Mulţi oameni sunt nefericiţi numai fiindcă îşi doresc o porţie exagerată de fericire", socoteşte celebrul actor Jean-Paul Belmondo şi probabil că ştie bine ce spune, întrucât pe el viaţa l-a răsfăţat destul. Unii nu-şi găsesc liniştea, tind mereu mai sus, vor să posede mereu mai mult. Cei ambiţioşi şi nerăbdători, dispuşi să ardă etapele asumându-şi riscuri nechibzuite, se găsesc însă pe o pistă greşită, avertizează specialiştii. Autorii unui studiu publicat în revista "Economic Journal" au ajuns la concluzia că, mai ales, prostul obicei de a ne compara întruna cu ceilalţi creează frustrare. Dacă ne-am deprins să tragem cu ochiul la câştigurile altora, vom fi cu siguranţă nemulţumiţi de ale noastre. Şi comunicarea obsesivă pe Facebook are un efect similar.
Marele secret: emoţiile pozitive
Dar cum îşi poate exersa optimismul un om obişnuit? Iată ce ne sfătuiesc psihologii: "Întâmpinaţi-le cu o atitudine deliberat pozitivă pe primele trei persoane întâlnite în decursul unei zile. În mod normal, ar trebui să primiţi din partea lor un feedback bun, iar aceasta vă va ajuta să priviţi dintr-o perspectivă senină evenimentele ce urmează să se deruleze până la sfârşitul zilei". De asemenea, suntem îndemnaţi să nu ne ţinem în rezervă calităţile personale, cum ar fi umorul sau curiozitatea, ci să le "punem la lucru", de pildă schimbând subiectele de conversaţie cu prietenii noştri apropiaţi şi cerându-le, eventual, amănunte despre copilăria lor. Ne poate fi de folos şi un "jurnal al recunoştinţei", în care ar trebui să notăm zilnic câte trei lucruri sau întâmplări îmbucurătoare cu care am avut de-a face. Dacă bilanţul zilei evidenţiază un raport de cel puţin 3:1 între sentimentele pozitive şi cele negative, este cazul să admitem că suntem nişte oameni fericiţi.
Aceasta reprezintă o victorie personală şi, în opinia specialiştilor, chiar mai mult decât atât: "Cei ce se străduiesc să-şi cultive emoţiile pozitive îşi fac un mare bine sieşi, dar în acelaşi timp, şi celor din jur deoarece, la fel ca tristeţea, şi fericirea e molipsitoare". Atunci când cineva este vesel, creşte cu 25% probabilitatea ca un prieten apropiat să-i împărtăşească starea de spirit pozitivă. La prietenii prietenului, creşterea merge până la 10%, iar existenţa unui ecou al acestui efect benefic poate fi dovedită chiar şi la prietenii prietenilor prietenului...
Şi nu uitaţi să priviţi atent în adâncul inimii dvs., pentru a vă pune întrebările esenţiale: "Ce este important pentru mine? Ce mă bucură? Ce contează cu adevărat?". Cine se cercetează astfel va avea deseori prilejul să-şi dea seama că fericirea exista de mult în viaţa lui, numai că el n-o recunoscuse. De aceea, să ţinem mereu ochii larg deschişi!
Izvoarele bucuriei de a trăi
În anul 2018, europenii au indicat ca surse ale momentelor de satisfacţie şi fericire trăite de ei următoarele:
* sănătatea - 89%
* o relaţie armonioasă cu partenerul - 79%
* familia - 74%
* oamenii din jur - 68%
* un scop ce dă sens vieţii - 64%
* copiii - 62%
* profesia - 59%
* succesul - 51%
* prietenii - 51%
* banii - 47%
* un hobby captivant - 46%
* faptele bune - 41%
* credinţa în Dumnezeu - 25%
Câteva sfaturi pentru mai mult optimism
* Răsfăţaţi-vă simţurile - Atingerile, chiar şi fugare, contribuie decisiv la starea noastră de bine, inhibând producţia de cortizol, hormonul stresului. Masajele (mai ales, cu utilizarea unor uleiuri potrivite) constituie un excelent remediu antistres.
* Lăsaţi la o parte critica - Înainte de a adormi, amintiţi-vă trei lucruri agreabile care vi s-au întâmplat în ziua respectivă. Sau luaţi-vă în cursul zilei o pauză de 15 minute, timp în care nu faceţi nimic, doar respiraţi liniştit şi observaţi ce se petrece în corpul dvs. Aceste exerciţii vă vor remodela treptat creierul.
* Nu uitaţi de relaxare şi sport - În vreme ce medităm sau facem sport, în creier se eliberează neurotransmiţători ce induc sentimente pozitive. Practicând consecvent exerciţii de relaxare, ca yoga sau antrenamentul autogen, vă veţi îmbunătăţi managementul stresului.
* Lăudaţi-vă singuri - Psihologii ne propun diverse strategii de reprogramare a creierului, pentru a deveni mai optimişti. Iată ce puteţi face. Fixaţi-vă un scop şi realizaţi-l în etape, bucurându-vă de fiecare mică victorie şi consolidându-vă tot mai mult încrederea în forţele proprii. Nu urmăriţi să acumulaţi bunuri, ci mai degrabă amintiri plăcute. Şi nu ezitaţi să vă aduceţi singuri laude, rostind afirmaţii de tipul: "Mi s-a spus adesea că sunt un prieten bun".
* Mâncaţi alimente care vă binedispun - Bananele, ananasul şi avocado conţin serotonină, care acţionează la nivelul creierului, îmbunătăţind starea de spirit. Iar capsaicina din ardeii iuţi stimulează producţia de adrenalină şi endorfine. Acestea creează bună dispoziţie şi calmează durerile.
* Apelaţi cu toată încrederea la plante - Valeriana este de mult cunoscută pentru acţiunea ei calmantă, fiind considerată o alternativă naturală a sedativelor de sinteză. Rhodiola rosea combate eficient simptomele stresului şi conferă un plus de energie. Passiflora poate fi folosită ca remediu contra anxietăţii. Ciupercile medicinale chinezeşti şi ginsengul ajută la depăşirea stărilor de epuizare fizică şi nervoasă şi întăresc echilibrul psihic.
* Nu fugiţi de lumină - Lumina naturală activează metabolismul şi insuflă optimism. Chiar şi în zilele când cerul este acoperit de nori, ea tot reuşeşte să ajungă la o intensitate de 4000 lucşi, depăşind astfel orice tip de iluminare artificială. Aşadar, ieşiţi cât mai des sub cerul liber.
* Ascultaţi ce spun copiii - Dacă socotiţi că viaţa vă nedreptăţeşte, iar asta vă provoacă un sentiment acut de frustrare, staţi de vorbă cu un copil. Întrebaţi-l când se simte el cel mai bucuros, şi veţi primi un răspuns uluitor de simplu, de pildă cam aşa: "Sunt bucuros atunci când ceilalţi copii se joacă cu mine". După un asemenea schimb de cuvinte, veţi avea revelaţia adevăratei măsuri a lucrurilor şi veţi privi lumea cu alţi ochi.