Sunt atâtea lucruri, amănunte neînsemnate ale vieții de fiecare zi, care vin să-ți încălzească sufletul și să-ți dea o stare de bine: primele raze ale unui soare primăvăratic, mângâindu-ți obrajii; zvon de pași mărunței, ce se apropie pe furiș de ușa dormitorului tău, dimineața; aroma plăcută a cafelei, ispita care te ridică grabnic din pat, îndată ce ai deschis ochii. Sau verdictul pronunțat de un medic: "Sunteți complet vindecat", cuvinte ce vă eliberează din coșmarul unei boli grave. Există multe momente de fericire, la fel de diferite între ele, precum suntem și noi, oamenii.
Fel de feluri de fericire
Fericirea e greu de definit. Vorbind despre ea, cei mai mulți se gândesc, desigur, la acel sentiment exploziv de încântare, ce ne copleșește pe neașteptate, pentru a se stinge curând. În asemenea clipe, sunt secretate la nivelul creierului dopamina, serotonina și endorfinele - iar noi ne surprindem inundați de un val de căldură și simțim dintr-o dată că decolăm din cotidian, lăsând în urmă banalitatea și monotonia, îmbătați de această forță descătușată brusc.
Din păcate, însă, fericirea de acest tip nu durează. După experimentarea unor trăiri de intensitate maximă - cum ar fi, de exemplu, nașterea unui copil - organismul simte nevoia detensionării și a revenirii la măsura normală a lucrurilor. Specialistul britanic în neuroștiințe Dean Burnett comentează: "Dacă am fi tot timpul fericiți, ne-ar lipsi orice impuls de a mai întreprinde ceva". Afirmația lui este confirmată pe deplin de un experiment efectuat pe la mijlocul secolului trecut. Câțiva șoareci de laborator au fost puși în situația de a-și putea crea singuri o stare euforică, prin intermediul unor electrozi. Animalele nu mai erau preocupate de nimic altceva și apăsau la nesfârșit pe declanșatorul stimulului respectiv - până când, în final, au murit, efectiv, de inaniția provocată de propria lor beatitudine.
Și totuși: cu toții ne dorim și căutăm fericirea, astăzi mai mult ca oricând. E dreptul nostru, firește, însă există și un revers al medaliei. Psihologii acuză presiunea la care suntem supuși continuu, fiindcă în societatea contemporană, fericirea a devenit etalonul succesului în viață. Dean Burnett ne atrage atenția: "Nu ajută pe nimeni percepția curentă a fericirii drept ceva ce trebuie neapărat obținut, căci în caz contrar se consideră că ești un ratat". De aceea, specialiștii preferă să ocolească termenul, substituindu-l cu sintagme de genul "satisfacția unei vieți împlinite" ori "o stare de bine continuă". Cu atât mai mult cu cât, remarcă ei, fericirea este cumva un dar al destinului, pe când starea de bine ne-o putem construi personal.
Și încă o constatare științifică în măsură să ne bucure: odată cu trecerea anilor, sentimentele noastre de fericire se accentuează printr-un proces natural. Satisfacția evoluează în decursul timpului ca o curbă desenată într-un grafic. Punctul ei cel mai de jos este plasat la mijlocul vieții (40-50 de ani), apoi treptat, în ritmul înaintării în vârstă, starea generală de mulțumire crește - cu toate că, în majoritatea cazurilor, se înmulțesc problemele de sănătate.
Suntem stăpânii propriei mulțumiri
"Cei mai mulți dintre oameni sunt atât de fericiți pe cât hotărăsc ei înșiși să fie", a spus cândva Abraham Lincoln. Sună frumos, însă cercetătorii îl contrazic. Parțial, precizează ei, capacitatea noastră de a fi fericiți depinde de dotarea genetică. Mai exact, de predispoziția înnăscută de a privi într-o lumină pozitivă tot ce ni se întâmplă. În același timp, însușirea de care vorbim are legătură nu numai cu ereditatea, ci și cu evenimentele trăite în copilărie. De asemenea, această atitudine poate fi adoptată și antrenată în mod deliberat. Sonja Lyubomirsky, profesoară la catedra de psihologie socială de la "University of California", se încumetă chiar să avanseze un calcul în procente: "50% din potențialul nostru de fericire sunt moștenite, 10% pot fi atribuite împrejurărilor vieții, însă 40% se află în mâinile noastre". Cu alte cuvinte, ne naștem cu un nivel prestabilit al sentimentelor de satisfacție ("happiness setpoint"), asupra căruia se poate "lucra" ulterior.
Fericirea și sănătatea
Fericirea are o influență benefică pe toate planurile existenței. De pildă, există o legătură clară de cauzalitate între fericire și sănătate. Starea de bine sufletesc produce efecte asupra frecvenței îmbolnăvirilor, inclusiv asupra eventualei formări a unor tumori. Sistemul imunitar al optimiștilor se deosebește de cel al persoanelor cu înclinații pesimiste. Oamenii fericiți sunt mai sănătoși și mai rezistenți, în medie ei suferă mai rar de oboseală cronică, accident vascular cerebral, infarct, fac mai rar infecții și au o speranță de viață mai îndelungată. Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă când numărul pacienților diagnosticați cu depresie crește masiv, ar fi necesar ca oamenii să-și cultive singuri fericirea, fiind ajutați în acest sens. Cu atât mai mult cu cât mulțumirea ne ajută nu doar să fim mai sănătoși, ci și mai creativi: "După cum o dovedesc rezultatele studiilor, cei ce sunt fericiți își rezolvă problemele mai repede și mai bine. Bucuria ne face inteligenți. Emoțiile pozitive favorizează dezvoltarea sinapselor neuronale și crearea unor conexiuni cerebrale noi".
Cum putem fi fericiți
Ce ne face realmente fericiți? Specialiștii nu neagă faptul că banii, sau mai bine zis securitatea financiară, constituie una dintre componentele satisfacției. Totuși, ea nu sporește semnificativ odată ce veniturile tale au atins nivelul la care aspirai. Ar fi o greșeală să credem că formula consacrată "Banii nu aduc fericirea" este o vorbă lipsită de orice temei.
Factorii generatori ai bucuriei de a trăi sunt mai degrabă alții: sănătatea, libertatea personală, relațiile umane bazate pe afecțiune, o muncă interesantă și, nu puțini sunt cei ce adaugă la această listă, credința în Dumnezeu. Psihologul american Mihaly Csikszentmihalyi este de părere că alegerea unui scop căruia să i te poți dedica fără rezerve și care să dea un sens vieții tale reprezintă "motorul lăuntric al fericirii". El ajunge la turația maximă atunci când te-ai implicat până la contopire totală cu ceea ce faci.
O altă cale de a dobândi mulțumire este să împarți și altora din prisosul tău - fie că e vorba aici de resursele afective sau de cele finaciare. Leonardo Becchetti, profesor de științe economice la Universitatea din Roma, îmbracă acest enunț într-o formă percutantă. El spune: "Oamenii fericiți nu sunt mai generoși. Oamenii generoși sunt mai fericiți". Paradoxal, dar adevărat - fericirea se poate cumpăra. Cum? Cheltuindu-ți banii în folosul celor care au nevoie de ei. Un studiu realizat la "University of Exeter" arată că gestul de a oferi ajutor dezinteresat celor din jur micșorează riscul de depresie, crește gradul de satisfacție și prelungește viața. Căci cel ce reușește să-i facă pe alții fericiți își sporește stima de sine, deoarece se simte util printre semenii săi.
În fine, și aici, ca în numeroase alte contexte, mișcarea fizică are un rol pozitiv. Sportul stimulează secreția de endorfine, producând astfel un veritabil elan afectiv.
"Mulți oameni sunt nefericiți numai fiindcă își doresc o porție exagerată de fericire", socotește celebrul actor Jean-Paul Belmondo și probabil că știe bine ce spune, întrucât pe el viața l-a răsfățat destul. Unii nu-și găsesc liniștea, tind mereu mai sus, vor să posede mereu mai mult. Cei ambițioși și nerăbdători, dispuși să ardă etapele asumându-și riscuri nechibzuite, se găsesc însă pe o pistă greșită, avertizează specialiștii. Autorii unui studiu publicat în revista "Economic Journal" au ajuns la concluzia că, mai ales, prostul obicei de a ne compara întruna cu ceilalți creează frustrare. Dacă ne-am deprins să tragem cu ochiul la câștigurile altora, vom fi cu siguranță nemulțumiți de ale noastre. Și comunicarea obsesivă pe Facebook are un efect similar.
Recomandări asemănătoare ne face și psiholoaga americană Barbara Fredrickson, autoare de succes (cartea ei, intitulată "Puterea sentimentelor bune", a fost tradusă în mai multe limbi) și promotoare a psihologiei pozitive. "Cu toții tânjim după fericire, dar adesea n-o căutăm acolo unde ar trebui", remarcă ea. "Ne proiectăm aspirațiile în viitor și batem pasul pe loc în prezent, nutrind speranța că visurile noastre se vor împlini cândva." În opinia ei, nu e nevoie să ne schimbăm radical condițiile de trai, pentru a fi fericiți. Este de ajuns să învățăm cum ne putem controla emoțiile distructive, ca mânia, frica și îngrijorarea. Gândirea pozitivă ne-o putem antrena, îmbrățișând optimismul, bucuria de a trăi și plăcerile vieții, înconjurându-ne cu lucruri frumoase și petrecând mai mult timp împreună cu prietenii. Psihologia pozitivă este utilizată deja cu bune rezultate în unele spitale și centre medicale din lume, pentru tratarea formelor grave de depresie. În cadrul ședințelor de terapie, bolnavii se deprind să-și gestioneze mai bine activitățile curente, declanșând totodată procese de resetare a creierului pe termen lung. Metoda este aplicabilă și la pacienții cu dureri cronice. Pe măsură ce viziunea lor sumbră asupra vieții începe să se modifice, ei devin mai puțin sensibili la durere.
Marele secret: emoțiile pozitive
Dar cum își poate exersa optimismul un om obișnuit? Iată ce ne sfătuiesc psihologii: "Întâmpinați-le cu o atitudine deliberat pozitivă pe primele trei persoane întâlnite în decursul unei zile. În mod normal, ar trebui să primiți din partea lor un feedback bun, iar aceasta vă va ajuta să priviți dintr-o perspectivă senină evenimentele ce urmează să se deruleze până la sfârșitul zilei". De asemenea, suntem îndemnați să nu ne ținem în rezervă calitățile personale, cum ar fi umorul sau curiozitatea, ci să le "punem la lucru", de pildă schimbând subiectele de conversație cu prietenii noștri apropiați și cerându-le, eventual, amănunte despre copilăria lor. Ne poate fi de folos și un "jurnal al recunoștinței", în care ar trebui să notăm zilnic câte trei lucruri sau întâmplări îmbucurătoare cu care am avut de-a face. Dacă bilanțul zilei evidențiază un raport de cel puțin 3:1 între sentimentele pozitive și cele negative, este cazul să admitem că suntem niște oameni fericiți.
Aceasta reprezintă o victorie personală și, în opinia specialiștilor, chiar mai mult decât atât: "Cei ce se străduiesc să-și cultive emoțiile pozitive își fac un mare bine sieși, dar în același timp, și celor din jur deoarece, la fel ca tristețea, și fericirea e molipsitoare". Atunci când cineva este vesel, crește cu 25% probabilitatea ca un prieten apropiat să-i împărtășească starea de spirit pozitivă. La prietenii prietenului, creșterea merge până la 10%, iar existența unui ecou al acestui efect benefic poate fi dovedită chiar și la prietenii prietenilor prietenului...
Și nu uitați să priviți atent în adâncul inimii dvs., pentru a vă pune întrebările esențiale: "Ce este important pentru mine? Ce mă bucură? Ce contează cu adevărat?". Cine se cercetează astfel va avea deseori prilejul să-și dea seama că fericirea exista de mult în viața lui, numai că el n-o recunoscuse. De aceea, să ținem mereu ochii larg deschiși!
Izvoarele bucuriei de a trăi
În anul 2018, europenii au indicat ca surse ale momentelor de satisfacție și fericire trăite de ei următoarele:
* sănătatea - 89%
* o relație armonioasă cu partenerul - 79%
* familia - 74%
* oamenii din jur - 68%
* un scop ce dă sens vieții - 64%
* copiii - 62%
* profesia - 59%
* succesul - 51%
* prietenii - 51%
* banii - 47%
* un hobby captivant - 46%
* faptele bune - 41%
* credința în Dumnezeu - 25%
Câteva sfaturi pentru mai mult optimism
* Răsfățați-vă simțurile - Atingerile, chiar și fugare, contribuie decisiv la starea noastră de bine, inhibând producția de cortizol, hormonul stresului. Masajele (mai ales, cu utilizarea unor uleiuri potrivite) constituie un excelent remediu antistres.
* Lăsați la o parte critica - Înainte de a adormi, amintiți-vă trei lucruri agreabile care vi s-au întâmplat în ziua respectivă. Sau luați-vă în cursul zilei o pauză de 15 minute, timp în care nu faceți nimic, doar respirați liniștit și observați ce se petrece în corpul dvs. Aceste exerciții vă vor remodela treptat creierul.
* Nu uitați de relaxare și sport - În vreme ce medităm sau facem sport, în creier se eliberează neurotransmițători ce induc sentimente pozitive. Practicând consecvent exerciții de relaxare, ca yoga sau antrenamentul autogen, vă veți îmbunătăți managementul stresului.
* Lăudați-vă singuri - Psihologii ne propun diverse strategii de reprogramare a creierului, pentru a deveni mai optimiști. Iată ce puteți face. Fixați-vă un scop și realizați-l în etape, bucurându-vă de fiecare mică victorie și consolidându-vă tot mai mult încrederea în forțele proprii. Nu urmăriți să acumulați bunuri, ci mai degrabă amintiri plăcute. Și nu ezitați să vă aduceți singuri laude, rostind afirmații de tipul: "Mi s-a spus adesea că sunt un prieten bun".
* Mâncați alimente care vă binedispun - Bananele, ananasul și avocado conțin serotonină, care acționează la nivelul creierului, îmbunătățind starea de spirit. Iar capsaicina din ardeii iuți stimulează producția de adrenalină și endorfine. Acestea creează bună dispoziție și calmează durerile.
* Apelați cu toată încrederea la plante - Valeriana este de mult cunoscută pentru acțiunea ei calmantă, fiind considerată o alternativă naturală a sedativelor de sinteză. Rhodiola rosea combate eficient simptomele stresului și conferă un plus de energie. Passiflora poate fi folosită ca remediu contra anxietății. Ciupercile medicinale chinezești și ginsengul ajută la depășirea stărilor de epuizare fizică și nervoasă și întăresc echilibrul psihic.
* Nu fugiți de lumină - Lumina naturală activează metabolismul și insuflă optimism. Chiar și în zilele când cerul este acoperit de nori, ea tot reușește să ajungă la o intensitate de 4000 lucși, depășind astfel orice tip de iluminare artificială. Așadar, ieșiți cât mai des sub cerul liber.
* Ascultați ce spun copiii - Dacă socotiți că viața vă nedreptățește, iar asta vă provoacă un sentiment acut de frustrare, stați de vorbă cu un copil. Întrebați-l când se simte el cel mai bucuros, și veți primi un răspuns uluitor de simplu, de pildă cam așa: "Sunt bucuros atunci când ceilalți copii se joacă cu mine". După un asemenea schimb de cuvinte, veți avea revelația adevăratei măsuri a lucrurilor și veți privi lumea cu alți ochi.