- Referendumul pe justiţie este o promisiune faţă de protestatarii din 2017, pe care preşedintele Iohannis nu a onorat-o încă. Poate că a aşteptat un moment politic favorabil, mai apropiat de alegerile prezidenţiale; în tot cazul, a trebuit să aştepte decizia CCR privind posibilitatea organizării unui referendum concomitent cu alegerile. Avantajele acestei comasări sunt atât de ordin politic, cât şi de ordin financiar, pentru că reduce cheltuielile cu secţiile de votare. Guvernul poate însă complica lucrurile, cum a mai făcut PSD în timpul mandatului lui Traian Băsescu, înfiinţând secţii speciale, greu accesibile, pentru referendum, ceea ce ar descuraja participarea electoratului. Cum referendumul este consultativ, rezultatul său nu este obligatoriu pentru guvern. Importanţa sa ca semnal politic este însă incontestabilă, iar impactul asupra participării la urne a electoratului anti-PSD deloc neglijabil. Nu întâmplător îl cer insistent liderii Alianţei USR-PLUS, argumentând, pe bună dreptate, că într-o perioadă marcată de ofensiva PSD împotriva statului de drept, acesta devine un referendum asupra adeziunii românilor la valorile europene. Din acelaşi motiv, de altfel, îl resping PSD şi ALDE, care mai ştiu şi că participanţii la referendum ar fi, aproape în totalitate, alegători ai opoziţiei, deci prezenţa lor masivă la urne ar fi nu numai în avantajul preşedintelui Iohannis, iniţiatorul referendumului, ci şi al partidelor de opoziţie, care contează pe un rezultat bun la europarlamentare, sperând chiar să devină principala forţă politică a ţării. Totodată, dacă rezultatul referendumului ar fi favorabil apărătorilor statului de drept, cum este de aşteptat, acesta ar fi un vot de blam incontestabil pentru PSD şi ALDE, din partea cetăţenilor, ceea ce le-ar slăbi poziţia - nu numai pe plan intern, ci şi pe plan extern. Avantajele pentru tabăra anti-PSD ar fi, după cum se vede, multiple. Mai rămâne doar ca referendumul să se transforme din promisiune în realitate.
- Deşi PSD se compromite pe zi ce trece şi atrage proteste din partea mai multor categorii sociale şi profesionale, iar tenacitatea cu care demontează statul de drept este sancţionată de toate instituţiile europene relevante, Partidul Socialist European refuză să-l excludă din rândurile sale. Cum se explică această atitudine?
- Unele voci din cadrul PSE cer deja insistent excluderea PSD, perceput a avea o reputaţie atât de proastă pe plan european, încât prezenţa în cadrul PSE poate prejudicia şansele forţelor de stânga de a obţine un rezultat bun la europarlamentare. De altfel, adversarii socialiştilor, liderii PPE, reuniţi duminică la Bucureşti, au înţeles că pot folosi abuzurile şi derapajele PSD pentru a-şi compromite adversarii în campania electorală pentru alegerile din mai. O decizie tranşantă a PSE este împiedicată, deocamdată, de considerente care ţin de facţiunile interne din interiorul partidului şi de un calcul electoral convenţional. Astfel, potrivit presei germane, partidele succesoare ale comuniştilor, cum ar fi de exemple "Die Linke", se opun excluderii "unui membru al familiei", fiind prea puţin impresionate de abuzurile PSD în materie de justiţie. Instinctele totalitare ale comuniştilor vechi şi noi nu dispar; dimpotrivă, par foarte rezistente. Pe de altă parte, Stânga socialistă şi social-democrată pierde constant teren, obţinând rezultate tot mai slabe la alegerile interne. În aceste condiţii, există temerea justificată, până la un punct, că excluderea PSD ar priva PSE de un număr de voturi şi i-ar slăbi poziţia în viitorul Parlament European. Susţinătorii PSD spun, chiar, că partidul ar putea fi recuperat, după o eventuală îndepărtare a lui Liviu Dragnea, dar oricine urmăreşte PSD înţelege că acest partid nu mai are nici o resursă umană în stare să-l readucă pe calea democraţiei şi să-l facă frecventabil în Europa. S-ar putea, deci, ca prezenţa PSD în cadrul grupului socialist să-i îndepărteze pe alegătorii europeni, dezgustaţi că PSE girează un ipochimen cu dosare penale, ca Liviu Dragnea, suspectat de deturnare de fonduri de către OLAF, organismul de control al Comisiei Europene. În consecinţă, socialiştii europeni ar putea pierde mai mult prin tolerarea PSD, mai ales că acesta din urmă este tot mai slab cotat în sondaje. Ar fi, în final, o pierdere binemeritată pentru PSE.