RODICA CULCER despre... Bătălia pentru referendum

Redactia
- Președintele Iohannis pare tot mai hotărât să or­ganizeze, concomitent cu alegerile pentru Par­la­men­tul Eu­ropean, un referendum privitor la Justi­ție. Ideea este susținută de unii, contestată de alții. De ce ar fi bine și ce ar fi rău dacă ar avea loc un ast­­fel de re­ferendum, împreună cu alegerile euro­parla­mentare?

- Referendumul pe justiție este o promisiune față de protestatarii din 2017, pe care președintele Iohannis nu a onorat-o încă. Poate că a așteptat un moment po­litic fa­vorabil, mai apropiat de alegerile prezidențiale; în tot ca­zul, a trebuit să aștepte decizia CCR privind posi­bilitatea organizării unui referendum concomitent cu alegerile. Avantajele acestei comasări sunt atât de ordin politic, cât și de ordin financiar, pentru că re­duce cheltuielile cu secțiile de votare. Guvernul poa­te însă complica lu­crurile, cum a mai făcut PSD în timpul mandatului lui Tra­ian Băsescu, înființând sec­ții spe­ciale, greu ac­ce­sibile, pentru referendum, ceea ce ar descuraja partici­parea electoratului. Cum refe­rendumul este consultativ, re­zultatul său nu este obli­gatoriu pentru guvern. Impor­tanța sa ca semnal poli­tic este însă incontestabilă, iar impactul asupra par­tici­pării la urne a electoratului anti-PSD deloc ne­glijabil. Nu întâm­plător îl cer insistent liderii Alianței USR-PLUS, argumentând, pe bună drep­tate, că într-o perioadă mar­cată de ofensiva PSD împo­triva statu­lui de drept, acesta devine un referendum asu­pra ade­ziunii românilor la valorile europene. Din același mo­tiv, de altfel, îl resping PSD și ALDE, care mai știu și că participanții la referendum ar fi, aproape în tota­litate, alegători ai opoziției, deci prezența lor masivă la urne ar fi nu numai în avantajul președintelui Iohannis, inițiatorul referendumului, ci și al partidelor de opoziție, care contează pe un rezultat bun la euro­parlamentare, sperând chiar să devină principala forță politică a țării. Totodată, dacă rezultatul referen­du­mu­lui ar fi favorabil apărătorilor statului de drept, cum este de așteptat, acesta ar fi un vot de blam in­con­testabil pentru PSD și ALDE, din partea cetă­țenilor, ceea ce le-ar slăbi po­ziția - nu nu­mai pe plan in­tern, ci și pe plan extern. Avan­­tajele pen­tru tabăra anti-PSD ar fi, după cum se vede, multiple. Mai ră­mâne doar ca referendumul să se trans­forme din pro­misiune în realitate.

- Deși PSD se compromite pe zi ce trece și atra­ge proteste din partea mai multor categorii sociale și profesionale, iar tenacitatea cu care demontează statul de drept este sancționată de toate instituțiile europene re­levante, Partidul Socialist European re­fuză să-l ex­cludă din rândurile sale. Cum se explică această ati­tudine?

- Unele voci din cadrul PSE cer deja insistent ex­cluderea PSD, perceput a avea o reputație atât de proastă pe plan european, încât prezența în cadrul PSE poate pre­judicia șansele forțelor de stânga de a obține un rezultat bun la europarlamentare. De altfel, adver­sarii socia­liș­tilor, liderii PPE, reuniți duminică la Bucu­rești, au înțe­les că pot folosi abuzurile și dera­pajele PSD pentru a-și com­promite adversarii în cam­pa­nia electorală pentru alegerile din mai. O decizie tranșantă a PSE este împie­dicată, deocamdată, de consi­derente care țin de facțiunile interne din inte­riorul partidului și de un calcul electoral con­ven­țional. Astfel, potrivit pre­sei germane, partidele suc­cesoare ale comuniștilor, cum ar fi de exemple "Die Linke", se opun excluderii "unui membru al familiei", fiind prea puțin impre­sio­nate de abuzurile PSD în ma­terie de justiție. Instinctele totalitare ale comu­niștilor vechi și noi nu dispar; dim­potrivă, par foarte rezistente. Pe de altă parte, Stânga socialistă și social-democrată pier­de constant teren, obținând rezultate tot mai slabe la ale­gerile interne. În aceste condiții, există temerea jus­tificată, până la un punct, că exclu­derea PSD ar priva PSE de un număr de voturi și i-ar slăbi poziția în viitorul Parlament Eu­ropean. Susți­nă­torii PSD spun, chiar, că par­tidul ar putea fi recuperat, după o eventuală îndepăr­tare a lui Liviu Dragnea, dar ori­cine urmărește PSD în­țelege că acest partid nu mai are nici o resursă umană în stare să-l rea­ducă pe calea democrației și să-l facă frecven­ta­bil în Europa. S-ar putea, deci, ca prezența PSD în cadrul grupului socia­list să-i îndepărteze pe alegătorii eu­ropeni, dezgustați că PSE girează un ipochimen cu do­sare pe­nale, ca Liviu Dragnea, suspectat de detur­nare de fonduri de către OLAF, organismul de control al Co­misiei Eu­ropene. În consecință, socialiștii euro­peni ar putea pierde mai mult prin tolerarea PSD, mai ales că acesta din urmă este tot mai slab cotat în son­daje. Ar fi, în final, o pierdere binemeritată pentru PSE.