Bacteriile bune, o farmacie uriaşă. Cum ne orientăm?

Studiile recente subliniază iar şi iar bene­ficiile bacteriilor bune din intestin, care nu au doar darul de a ne îmbunătăţi di­gestia, ci ne pot creşte imunitatea, menţine silueta şi chiar stimula memoria - şi asta, ca să ne rezu­măm la doar câteva exemple. De unde putem face însă rost, cu un minimum de bătaie de cap şi de costuri, de asemenea bacterii benefice pentru orga­nism? Este preferabil să apelăm în acest scop la anumite alimente, ori e mai eficient şi mai simplu să ne mulţumim cu produsele probiotice existente în farmacii? Şi, nu în ultimul rând, ce tipuri de bacterii ne sunt de folos pentru remedierea unor probleme specifice de sănătate?

"Al doilea creier"

Până de curând, se credea că intestinul gros are doar rolul a resorbi apa şi sarea şi de a elimina toxi­nele şi reziduurile nedigerate. Între timp, el a ajuns să fie privit într-o complet altă lumi­nă. Oamenii de ştiinţă ştiu acum că circa 70% dintre celulele sis­temu­lui imunitar se află în in­testine, la fel ca peste 80% din se­rotonina din corp (hormon respon­sabil de starea de spirit, memorie, apetit, digestie şi calitatea som­nului). Noi­le desco­periri au făcut ca flora intestinală (microbiomul), care con­ţine nu mai puţin de 30-100 de trilioane de microor­ga­nis­me diferite, de la bacterii, la ciu­perci şi viruşi, să fie considerată un organ separat, care a fost pore­clit, deloc întâmplător, "al doilea creier".

Bacterii bune, bacterii rele

Dacă fragilul ecosistem al bacteriilor suferă dez­echi­libre, riscăm să ne trezim cu diferite afec­ţiuni - eczeme, diabet zaharat, anxietate, psoriazis, Alzheimer, boala Crohn, obezitate etc. Dimpo­trivă, dacă ne îngrijim de echilibrarea microbio­mului, avem toate şansele să ne bucurăm de o sănă­tate demnă de invidiat, dar şi de o stare bună de spirit. Marea provocare cu care se confruntă în prezent cercetătorii este aceea de a afla care bac­terii anu­me influenţează în bine sau în rău diferi­tele aspecte ce ţin de sănătatea organismulului.

Putem influenţa flora intestinală?

Răspunsul este afirmativ. Printre fac­torii care pot perturba starea bacteriilor la nivel intestinal, scăzându-ne implicit imunitatea, se nu­mără ali­mentele procesate, stresul şi medicamen­te precum antibioticele, anticoncepţionalele, as­pirina, ibu­profenul. Din fericire, există însă şi reversul meda­liei - şi anume, posibilitatea de a reechilibra lucru­rile, cu ajutorul medicamentelor şi produselor pro­biotice ori, pur şi simplu, prin inter­mediul unei alimentaţii corespunzătoare. Dar aces­tea sunt lucruri pe care deja le ştim cu toţii. Ce nu ştim însă cu exactitate este în ce măsură îşi fac real­mente simţit efectul pozitiv, respectivele pro­du­­se sau alimente, în ce fel acţionează fiecare şi care este modul optim de a le folosi. În Marea Britanie, de pildă, oamenii cheltuie anual peste 700 de mili­oane de lire sterline pe produse probiotice, care conţin culturi vii de bacterii, asemănătoare celor care tră­iesc în colon. Dar în ciuda sumelor uriaşe alocate acestor tipuri de produse, au rămas unele semne de întrebare cu privire la eficienţa lor. Pot supravieţui culturile vii conţinute, de pildă, în iaur­turile pro­biotice, acidului gastric din stomac, care are, între altele, tocmai rolul de a ucide bac­teriile pericu­loase din mâncare? Iar dacă reuşesc totuşi să ajun­gă cu bine în intestinul nostru, pot ele concura cu bacteriile deja existente acolo, astfel încât să poată prolifera? Şi, în sfârşit, dacă au reuşit să facă toate aceste lucruri, asta chiar va avea efecte pozi­tive asupra sănătăţii noastre?

Campionul probioticelor: CHEFIRUL

Deşi companiile probio­tice au vorbit ani la rând despre beneficiile aduse sănătăţii de produsele lor, multe dintre ele au trebuit să-şi schimbe politicile publicitare de pe cuprinsul UE, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a decis că încă nu sunt prezente toate dovezile care să le susţină afirmaţiile.
Un mic experiment, realizat în cadrul unei emi­siuni BBC pe teme medicale, a încercat să deter­mine care sunt, totuşi, urmările consu­mu­lui de probiotice pe termen scurt. Voluntarii care au par­ticipat la studiu au fost împărţiţi în trei grupuri. Vreme de patru săptă­mâni, unul dintre ele a urmat o dietă prebiotică (adică cu alimente sau substanţe care stimulează dez­voltarea bacteriilor deja exis­tente în intestinul nostru), în vreme ce celelalte două au consumat băuturi probiotice şi, respectiv, chefir.
Spre surpriza medicilor, grupul care a consumat zilnic băutura fer­mentată numită chefir a obţinut cele mai spectaculoase rezultate. Volun­tarii au be­neficiat de o creş­tere a numărului întregii familii de bacterii numite lactobacili, des­pre care se con­sideră că ar fi bune pentru starea generală de sănă­tate şi că ar ajuta totodată în anu­mite afecţiuni spe­cifice, precum diareea sau into­leranţa la lactoză. Merită notat că, potrivit unui alt studiu, chefirul are, de asemenea, efecte bune în combaterea constipa­ţiei.

Ovăzul face minuni pentru inimă şi intestinul subţire, scade colesterolul şi reduce glicemia

Alte experimente au reliefat beneficiile ovăzu­lui. Un bol de ovăz consumat zilnic, vreme de patru săptă­mâni la rând, sporeşte numă­rul mai multor tipuri diferite de bacterii din intestin, care produc substanţe bune pentru inimă şi pentru intestinul sub­ţire. Ovăzul conţine, de ase­me­nea, o fibră nu­mită beta glucan, care reduce coleste­rolul şi re­glea­ză glicemia. Pen­tru a nu vă plictisi mân­când ovăz la fiecare mic de­jun, îl puteţi combina cu lap­te, banane şi miere, ori cu cacao sau scorţişoară. El este de asemenea gustos în combinaţie cu iaurt sau chefir, seminţe şi fructe uscate. Pe piaţă există şi ovăz mărunţit, care poate fi la rândul său presărat în alte preparate.

Bacteriile din iaurtul simplu contribuie la sănătatea pielii, dar au efect şi asupra emoţiilor

Un studiu realizat de cercetătorii niponi, în frun­­­te cu dr. Hiromi Kimoto-Nira, a urmărit efec­tele pe care le are asupra pielii bacteria Lacto­coccus lactis, aflată în compoziţia laptelui fermen­tat şi a iaurtului simplu. După un experiment ce a durat patru săptămâni, s-a concluzionat că pro­bioticele conţinute în aceste produse contribuie la hidratarea pielii şi la o mai bună protecţie a aces­teia, prin creşterea secreţiei de sebum. Potrivit unui alt studiu, consumul regulat de iaurt are efecte şi asu­pra emoţiilor, conducând la diminuarea activi­tăţii în zonele creierului care controlează emoţiile şi durerea, precum şi la intensificarea activităţii în zonele legate de luarea deciziilor.

Când şi cum să apelăm la probioticele disponibile în farmacii

Deşi ideal este să ne asigurăm într-o cât mai mare măsură aportul necesar de probiotice, mân­când, pur şi simplu, sănătos şi echi­librat, există şi cazuri când alimen­taţia nu este suficientă. Supli­mentele cu probiotice sunt recomandate, de pildă, când luăm antibiotice, pentru a evita distrugerea de către acestea a bacteriilor bune din intestin, ori atunci când ne confruntăm cu di­fe­rite probleme specifice de sănătate, cum ar fi cele digestive ori imuni­tare. Cum formele farmaceutice ale probio­ticelor combină mai multe tipuri de substanţe, nu toate pastilele au acelaşi efect, motiv pentru care este bine să ne adresăm medicului, pentru reco­mandări precise şi co­recte.

Pentru ce alimente fermentate să optăm şi de unde le putem obţine?

Am văzut că alimentele fermentate, precum che­firul, pot avea efecte spectaculoase în stimu­larea dezvoltării bacteriilor bune. Benefice sunt şi alte alimente fermentate, de la iaurt, la varza şi castraveţii noştri muraţi, şi până la anumite brân­zeturi, precum brânza fermentată de vaci, măsli­nele în saramură, pasta miso ori ceaiul japonez kombucha. Însă ne sunt de folos aceste produse chiar şi atunci când le cumpărăm de la magazin? În urma procesului de pasteurizare, menit să facă alimen­tele mai sigure, dar şi să le conserve mai mul­tă vre­me, pot să dispară tocmai bacteriile atât de im­­portante pentru buna funcţionare a organis­mului.
În concluzie, dacă dorim ca alimentele fer­mentate să ne ajute la stimularea bacteriilor bune din intestin, este recomandabil - fie să le facem în casă -, fie să ne asigurăm că acestea au fost produse în mod tra­diţional, fără a trece printr-un proces de pasteurizare. De pildă, în cazul che­firului, acesta poate purta legal această denumire numai dacă în laptele pasteu­rizat la o anumită temperatură şi umi­ditate s-a adăugat un cheag viu, nu şi dacă a fost realizat cu ajutorul unor bacterii uscate - lucru pe care îl putem verifica uşor, citind eticheta. Cine nu are însă timp să-şi facă singur mură­turile şi nu are nici încredere în calitatea celor dis­ponibile în ma­gazine, are posibilitatea să-şi gă­sească un furnizor de nădejde, într-unul dintre ţăranii cumsecade care vând prin pieţele noastre.