"Al doilea creier"
Până de curând, se credea că intestinul gros are doar rolul a resorbi apa și sarea și de a elimina toxinele și reziduurile nedigerate. Între timp, el a ajuns să fie privit într-o complet altă lumină. Oamenii de știință știu acum că circa 70% dintre celulele sistemului imunitar se află în intestine, la fel ca peste 80% din serotonina din corp (hormon responsabil de starea de spirit, memorie, apetit, digestie și calitatea somnului). Noile descoperiri au făcut ca flora intestinală (microbiomul), care conține nu mai puțin de 30-100 de trilioane de microorganisme diferite, de la bacterii, la ciuperci și viruși, să fie considerată un organ separat, care a fost poreclit, deloc întâmplător, "al doilea creier".
Bacterii bune, bacterii rele
Dacă fragilul ecosistem al bacteriilor suferă dezechilibre, riscăm să ne trezim cu diferite afecțiuni - eczeme, diabet zaharat, anxietate, psoriazis, Alzheimer, boala Crohn, obezitate etc. Dimpotrivă, dacă ne îngrijim de echilibrarea microbiomului, avem toate șansele să ne bucurăm de o sănătate demnă de invidiat, dar și de o stare bună de spirit. Marea provocare cu care se confruntă în prezent cercetătorii este aceea de a afla care bacterii anume influențează în bine sau în rău diferitele aspecte ce țin de sănătatea organismulului.
Putem influența flora intestinală?
Răspunsul este afirmativ. Printre factorii care pot perturba starea bacteriilor la nivel intestinal, scăzându-ne implicit imunitatea, se numără alimentele procesate, stresul și medicamente precum antibioticele, anticoncepționalele, aspirina, ibuprofenul. Din fericire, există însă și reversul medaliei - și anume, posibilitatea de a reechilibra lucrurile, cu ajutorul medicamentelor și produselor probiotice ori, pur și simplu, prin intermediul unei alimentații corespunzătoare. Dar acestea sunt lucruri pe care deja le știm cu toții. Ce nu știm însă cu exactitate este în ce măsură își fac realmente simțit efectul pozitiv, respectivele produse sau alimente, în ce fel acționează fiecare și care este modul optim de a le folosi. În Marea Britanie, de pildă, oamenii cheltuie anual peste 700 de milioane de lire sterline pe produse probiotice, care conțin culturi vii de bacterii, asemănătoare celor care trăiesc în colon. Dar în ciuda sumelor uriașe alocate acestor tipuri de produse, au rămas unele semne de întrebare cu privire la eficiența lor. Pot supraviețui culturile vii conținute, de pildă, în iaurturile probiotice, acidului gastric din stomac, care are, între altele, tocmai rolul de a ucide bacteriile periculoase din mâncare? Iar dacă reușesc totuși să ajungă cu bine în intestinul nostru, pot ele concura cu bacteriile deja existente acolo, astfel încât să poată prolifera? Și, în sfârșit, dacă au reușit să facă toate aceste lucruri, asta chiar va avea efecte pozitive asupra sănătății noastre?
Campionul probioticelor: CHEFIRUL
Deși companiile probiotice au vorbit ani la rând despre beneficiile aduse sănătății de produsele lor, multe dintre ele au trebuit să-și schimbe politicile publicitare de pe cuprinsul UE, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a decis că încă nu sunt prezente toate dovezile care să le susțină afirmațiile.
Un mic experiment, realizat în cadrul unei emisiuni BBC pe teme medicale, a încercat să determine care sunt, totuși, urmările consumului de probiotice pe termen scurt. Voluntarii care au participat la studiu au fost împărțiți în trei grupuri. Vreme de patru săptămâni, unul dintre ele a urmat o dietă prebiotică (adică cu alimente sau substanțe care stimulează dezvoltarea bacteriilor deja existente în intestinul nostru), în vreme ce celelalte două au consumat băuturi probiotice și, respectiv, chefir.
Spre surpriza medicilor, grupul care a consumat zilnic băutura fermentată numită chefir a obținut cele mai spectaculoase rezultate. Voluntarii au beneficiat de o creștere a numărului întregii familii de bacterii numite lactobacili, despre care se consideră că ar fi bune pentru starea generală de sănătate și că ar ajuta totodată în anumite afecțiuni specifice, precum diareea sau intoleranța la lactoză. Merită notat că, potrivit unui alt studiu, chefirul are, de asemenea, efecte bune în combaterea constipației.
Ovăzul face minuni pentru inimă și intestinul subțire, scade colesterolul și reduce glicemia
Alte experimente au reliefat beneficiile ovăzului. Un bol de ovăz consumat zilnic, vreme de patru săptămâni la rând, sporește numărul mai multor tipuri diferite de bacterii din intestin, care produc substanțe bune pentru inimă și pentru intestinul subțire. Ovăzul conține, de asemenea, o fibră numită beta glucan, care reduce colesterolul și reglează glicemia. Pentru a nu vă plictisi mâncând ovăz la fiecare mic dejun, îl puteți combina cu lapte, banane și miere, ori cu cacao sau scorțișoară. El este de asemenea gustos în combinație cu iaurt sau chefir, semințe și fructe uscate. Pe piață există și ovăz mărunțit, care poate fi la rândul său presărat în alte preparate.
Bacteriile din iaurtul simplu contribuie la sănătatea pielii, dar au efect și asupra emoțiilor
Un studiu realizat de cercetătorii niponi, în frunte cu dr. Hiromi Kimoto-Nira, a urmărit efectele pe care le are asupra pielii bacteria Lactococcus lactis, aflată în compoziția laptelui fermentat și a iaurtului simplu. După un experiment ce a durat patru săptămâni, s-a concluzionat că probioticele conținute în aceste produse contribuie la hidratarea pielii și la o mai bună protecție a acesteia, prin creșterea secreției de sebum. Potrivit unui alt studiu, consumul regulat de iaurt are efecte și asupra emoțiilor, conducând la diminuarea activității în zonele creierului care controlează emoțiile și durerea, precum și la intensificarea activității în zonele legate de luarea deciziilor.
Când și cum să apelăm la probioticele disponibile în farmacii
Deși ideal este să ne asigurăm într-o cât mai mare măsură aportul necesar de probiotice, mâncând, pur și simplu, sănătos și echilibrat, există și cazuri când alimentația nu este suficientă. Suplimentele cu probiotice sunt recomandate, de pildă, când luăm antibiotice, pentru a evita distrugerea de către acestea a bacteriilor bune din intestin, ori atunci când ne confruntăm cu diferite probleme specifice de sănătate, cum ar fi cele digestive ori imunitare. Cum formele farmaceutice ale probioticelor combină mai multe tipuri de substanțe, nu toate pastilele au același efect, motiv pentru care este bine să ne adresăm medicului, pentru recomandări precise și corecte.
Pentru ce alimente fermentate să optăm și de unde le putem obține?
Am văzut că alimentele fermentate, precum chefirul, pot avea efecte spectaculoase în stimularea dezvoltării bacteriilor bune. Benefice sunt și alte alimente fermentate, de la iaurt, la varza și castraveții noștri murați, și până la anumite brânzeturi, precum brânza fermentată de vaci, măslinele în saramură, pasta miso ori ceaiul japonez kombucha. Însă ne sunt de folos aceste produse chiar și atunci când le cumpărăm de la magazin? În urma procesului de pasteurizare, menit să facă alimentele mai sigure, dar și să le conserve mai multă vreme, pot să dispară tocmai bacteriile atât de importante pentru buna funcționare a organismului.
În concluzie, dacă dorim ca alimentele fermentate să ne ajute la stimularea bacteriilor bune din intestin, este recomandabil - fie să le facem în casă -, fie să ne asigurăm că acestea au fost produse în mod tradițional, fără a trece printr-un proces de pasteurizare. De pildă, în cazul chefirului, acesta poate purta legal această denumire numai dacă în laptele pasteurizat la o anumită temperatură și umiditate s-a adăugat un cheag viu, nu și dacă a fost realizat cu ajutorul unor bacterii uscate - lucru pe care îl putem verifica ușor, citind eticheta. Cine nu are însă timp să-și facă singur murăturile și nu are nici încredere în calitatea celor disponibile în magazine, are posibilitatea să-și găsească un furnizor de nădejde, într-unul dintre țăranii cumsecade care vând prin piețele noastre.