În mod sigur, sindromul Zollinger-Ellison nu este cauzat de hiperaciditatea gastrică, aşa cum vi s-a spus, ba din contră, acest sindrom reprezintă o situaţie rară, în care anumite formaţiuni tumorale, denumite gastrinoame, se formează în organism, cel mai frecvent la nivelul pancreasului şi duodenului, şi care secretă o substanţă (gastrina) ce stimulează excesiv producţia acidă a stomacului. Drept urmare, multe persoane cu sindrom Zollinger-Ellison fac, la un moment dat, un ulcer peptic în evoluţia bolii. Mai mult, ulcerele asociate cu sindromul Zollinger-Ellison sunt în mod tipic mai persistente şi răspund mai greu la tratament decât ulcerul peptic obişnuit. Din păcate, sindromul Zollinger-Ellison, spre deosebire de ulcerul peptic obişnuit, poate lua frecvent formele unei boli grave, în principal atunci când gastrinoamele se împrăştie lent, de obicei la ganglionii limfatici şi la nivelul ficatului. În plus, aşa cum aminteam, ulcerul asociat acestui sindrom este frecvent sever şi nu este uşor de tratat cu medicamente convenţionale sau chirurgical. Ca în majoritatea altor boli severe, cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât şansele unei reveniri favorabile sunt mai mari.
În privinţa tratamentului, trebuie menţionat că, uneori, se poate aborda un protocol terapeutic prin care sunt identificate şi extirpate una sau mai multe formaţiuni tumorale, responsabile pentru producerea excesivă de acid la nivelul stomacului, însă numai dacă sunteţi o persoană tânără (nu vă precizaţi vârsta) cu o stare de sănătate bună. În cazul în care aceste tumori sunt atât de mici sau atât de multe încât nu pot fi identificate şi extirpate, veţi fi nevoit să luaţi, în continuare, medicamente pentru reducerea secreţiei acide. Cele mai eficiente medicamente sunt inhibitoarele pompei de protoni, precum Omeprazolul, Lansoprazolul, Rabeprazolul sau Pantoprazolul, care prezintă avantajul de a suprima producţia acidă a stomacului pentru o perioadă de timp. Bineînţeles, pentru acest gen de afecţiune, veţi fi nevoit să luaţi doze mai mari de medicamente şi pentru o perioadă mai mare de timp decât aţi face-o pentru rezolvarea unui ulcer peptic obişnuit. În acelaşi timp, vor fi necesare şi alte investigaţii (monitorizare), pentru a afla dacă mai apar sau se răspândesc formaţiunile tumorale.
Medicina naturistă complementară vă poate veni şi ea în ajutor, prin utilizarea unor remedii care au drept scop atenuarea hiperacidităţii gastrice şi cicatrizarea leziunilor formate la nivelul mucoasei gastrice şi intestinale. Dintre acestea, vă recomand produsul Gastrocalm (4x1 comprimate pe zi), Gascure sirop (3x1 linguriţe pe zi, înainte de mese), pulberea de Răchitan (o jumătate de linguriţă, de 3-4 ori pe zi) cu puternice efecte cicatrizante şi antihemoragice şi, în special, L-Glutamina, un aminoacid semiesenţial care realizează o protecţie solidă a sistemului digestiv, indicat în ulcere, diaree, boala Crohn, infecţii digestive, atrofia mucoasei intestinale etc.
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti. Tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Ce înseamnă boala Alzheimer şi cum se tratează?"
(Răspuns pentru EMILIA - Brăila, F. AS 1306)
Boala Alzheimer este o formă de demenţă de origine necunoscută, caracterizată prin moartea celulelor din creier, ducând la pierderea funcţiilor de cugetare, prin urmare, afectând comportamentul celui afectat. Boala Alzheimer a fost descrisă pentru primă dată de Dr. Alois Alzheimer, un medic psihiatru german.
În sine, boala nu este mortală, pacienţii mor de complicaţiile bolii sau de alte probleme de sănătate. Boala Alzheimer este mai des întâlnită la cei peste vârsta de 60 ani, deşi forma moştenită/familială tinde să apară mai devreme. Există, în esenţă, două forme ale bolii - cea sporadică şi cea moştenită. Cea moştenită genetic, constituie sub 5% dintre cazuri, este mai agresivă şi apare la oamenii mai tineri, chiar în deceniul al treilea de viaţă.
Factorii de risc:
- Vârsta - boala este mai des întâlnită la oamenii cu vârstă de peste 60 ani.
- Antecedent familial - prezenţa bolii la rudele de gradul întâi - părinţi, fraţi, surori, creşte riscul moştenirii ei.
- Sindromul Down - mulţi oameni cu sindromul Down suferă de boala Alzheimer. În cazul lor, boala apare cu 10-20 ani mai devreme decât la alţi oameni.
- Traumatisme craniene - traumatismele craniene repetitive ("demenţa pugilistică"), prezintă un risc crescut al bolii.
- Somnul prost - cei care au probleme de somn au risc sporit de boala Alzheimer.
- Obezitatea şi rezistenţa la insulină - sunt considerate factori de risc, ele afectând metabolismul glucozei la nivelul creierului.
- Unele infecţii - sunt asociate bolii Alzheimer, cum ar fi herpes simplex, precum şi Treponema şi Borellia.
- Depresia - este asociată multor forme de demenţă, inclusiv boala Alzheimer.
Manifestările clinice ale bolii:
- Boala Alzheimer preclinică - în acest stadiu, pacienţii par normali, atât clinic, cât şi la testarea mintală, dar pot avea în creier semnele bolii mult înainte de manifestările clinice.
- Boala Alzheimer uşoară - pierderea memoriei, confuzie, anxietate, dificultate în a face activităţi cotidiene sau a lua decizii.
- Boala Alzheimer moderată - pierderea memoriei şi confuzia sunt sporite, scăderea capacităţi de concentrare, dificultatea de a gândi logic, dificultatea în a recunoaşte familia şi prieteni, incapacitatea de a învăţa lucruri noi sau a se descurca în situaţii noi, fraze sau mişcări repetitive, spasme musculare ocazionale, halucinaţii, paranoia, nervozitate; controlul motor împiedicat (probleme în a ieşi din maşină sau a aranja masa), pierderea controlului impulsurilor (dezbrăcare atunci când nu e cazul, limbaj vulgar).
- Boala Alzheimer severă - în acest stadiu, pacienţii nu mai pot recunoaşte familia şi prietenii, sunt complet dependenţi de alţii pentru îngrijirea lor. Prezintă pierdere în greutate, convulsii, infecţii cutanate, somnolenţă, incontinenţă urinară şi fecală, gemete, mormăit.
Tratamentele alopate includ medicamente menite să modifice concentraţia unor substanţe din creier care transmit impulsuri între neuroni. Pot avea efectul de a încetini evoluţia bolii. De asemenea, se instituie tratamente pentru simptomele bolii, cum ar fi anxietatea, nervozitatea etc.
Abordările naturiste pot fi atât preventive, cât şi ca forme de tratament.
- Rugăciunea - având în vedere faptul că o viaţă spirituală este esenţială pentru o minte sănătoasă, va trebui să învăţăm să ne schimbăm priorităţile. Rugăciunea sinceră (nu doar repetarea pe de rost a unor cuvinte neînţelese) poate stabili această conexiune, dăruind optimism şi pace sufletească.
- Exerciţii de relaxare - gimnastica Tai Qi, meditaţie sau activităţi ce elimină stresul pot fi de mare folos în prevenţie, căci ne feresc de modificările fizice la nivelul sistemului nervos.
- Mişcarea fizică - este considerată o măsură protectoare, căci oferă organismului un stimul continuu. De asemenea, în fazele incipiente ale bolii, ar putea ajuta la încetinirea evoluţiei acesteia.
- Dietă - se recomandă cu precădere fructe, vegetale, uleiuri vegetale.
- Fumatul - ar trebui oprit.
- Cofeina - Băuturile cu un conţinut ridicat de cofeină trebuie evitate, pentru a nu provoca sau accentua anxietatea.
- Mediul înconjurător - acesta va trebui să fie astfel aranjat, încât să-l ajute cât se poate de mult pe bolnav: scări şi balustrade solide, covoare care să nu alunece, pentru a evita căderile, telefoane cu numere de prim ajutor, să nu existe aglomeraţii de mobilă în casă.
- Vitamina E.
- Plante medicinale - Curcumină, Ginkgo biloba, Rozmarin.
- Activităţi sociale - ascultarea de muzică, dansul, grădinăritul - oferă un stimul care poate ajuta în menţinerea capacităţilor intelectuale.
- Acupunctură - poate restabili conexiuni care permit energizarea creierului.
- Homeopatia - este un tratament excelent pentru această boală. Tratamentele de folos includ Alumina, Anacardium, Calcarea carbonica şi Plumbum metallicum. Însă tratamentul cel mai eficace este cel individualizat.
- Grupe de sprijin - sunt importante atât pentru cei care suferă de boala, cât şi pentru aparţinători. Înţelegerea a ce înseamnă boala Alzheimer şi ce poate fi făcut sunt de mare importanţă în îngrijirea pacienţilor.
Vă urez succes!
Ing. chim. MIRCEA BOCAN - Alba Iulia, tel. 0788/23.38.73, 0258/86.56.77
"Se poate vindeca definitiv refluxul gastro-esofagian?"
(Răspuns pentru MATEI - Iaşi, F. AS nr. 1345)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
