Veşti bune despre România - Încredere la început de an

Dinspre zona politică, ne-am obişnuit deja: nu vin deloc veşti bune. Dimpo­trivă, apropierea alegerilor europarla­mentare şi spectrul scrutinului pentru fotoliul prezidenţial de la Cotroceni au ascuţit şi mai mult lupta politică. Din alte zone, însă, continuă să ne vină veşti încurajatoare, numai bune să ne "înar­măm" şi noi cu încredere la început de an. Şi sunt destule: de la turism şi ecologie la economie şi patrimoniu şi, mai presus de toate, la inovaţie, acolo unde România e mereu prezentă în elita mondială.

TURISM
CNN: Apusenii, în topul destinaţiilor din Europa

Celebra reţea de televiziune americană CNN face reclamă turismului din România, într-unul dintre recen­tele sale documentare. Cum ştim deja, occidentalii au o slăbiciune pentru Ardeal. Doar că de data asta nu mai e vorba despre vechiul areal săsesc din jurul Sibiului şi Braşovului, ci despre inima Ardealului românesc: Munţii Apuseni. Apusenii şi satul Vadul Crişului au fost incluse într-un top de 17 destinaţii care definesc cel mai bine Europa. În prezentarea CNN, cele două comori turistice din ţara noastră apar imediat după Insulele Lofoten din Norvegia şi Picos de Europa, cel mai mare parc naţional din Spania.
"Munţii Apuseni sunt destinaţia ideală pentru o va­can­ţă de vară, cu temperaturi ră­co­roase şi cărări ne­aglome­ra­te, prin păduri bătrâne şi piscuri de cal­car", sună des­crierea celor de la CNN. "Urşii şi lupii îm­pân­zesc aceşti munţi. Alpiniştii pot încer­ca o serie de ascensiuni pe rute care pot fi găsite pe malul Cri­­şu­lui Re­pede, la sud de Vadu Crişu­lui". Pe lista celor mai bune 17 des­ti­naţii europene de vizitat se numără şi Efes (Tur­cia), Avignon (Franţa), Peninsula Dingle (Irlanda), Pom­pei (Italia), Salzburg (Austria) sau Düsseldorf (Germania).


ECONOMIE
"Dacia" turează motoarele la Mioveni

Automobile Dacia, una dintre cele mai mari companii din România, a demarat la Mioveni un am­plu program de extindere, care va duce capa­citatea fabricii la peste 400.000 de maşini pe an şi va ne­cesita construcţia de noi clădiri. Extinderea vine după ce, timp de un deceniu, capacitatea de produc­ţie a fost de 350.000 de unităţi, în timp ce în Maroc, producţia a crescut de la 50.000 la 400.000 de uni­tăţi. Dacia va in­vesti 100 mi­­li­oa­ne euro în acest pro­gram de ex­tin­dere, care va du­ra doi ani. Acum, la Mioveni, se produc 1.400 de maşini/zi. A­ceastă extindere va aju­ta la creşterea producţiei la mo­delul Duster, foarte cerut pe pieţele din UE. Şi numărul de angajaţi va creşte cu 300, ca parte a acestui pro­gram. În plus, este de aşteptat să vină noi furnizori pe platformă. Se estimează ca la final de 2020 şi început de 2021, capacitatea de producţie să ajungă la 406.000 ma­şini/an.


INOVAŢIE
Automobilul fără şofer, versiune "à la Cluj"

Concernul Bosch a prezentat recent un model de auto­ve­hicul autonom de tip "shuffle", care înglobează so­luţii de au­tomatizare, conectivitate şi electrificare. Unele dintre ele sunt concepute în cadrul noului centru al concernului de la Cluj.
"Tehnologia schimbă din ce în ce mai mult lumea. Bosch arată ceea ce este deja posibil astăzi. De la un vehicul con­ceptual şi frigidere conectate, care oferă sfaturi privind de­po­zitarea alimentelor, la maşini inteligente de tuns gazon, care «învaţă», în timp ce îşi fac treaba - spectrul de soluţii este imens". Obiectivul Bosch este să dezvolte un sistem de conducere complet automatizat, fără şofer, care va intra în producţie până la începutul următorului deceniu.
Bosch a demarat anul trecut construirea pro­priu­lui centru de inginerie la Cluj-Napoca. Com­pa­nia investeşte 25 de milioane de euro în pro­iect. Noua clădire, de 17.000 mp, va concentra, din acest an, activităţile din mai multe locaţii din Cluj. În prezent, 400 de angajaţi îşi desfăşoară activitatea în sediile centrului.


ECOLOGIE
Exploatarea cu cianuri de la Certej, blocată de justiţie

Veste extraordinară de pe frontul ecologic: Tribuna­lul Cluj a anulat planul urbanistic zonal necesar autori­ză­rii exploatării pentru proiectul minier al companiei "Deva Gold", din Certeju de Sus, Hunedoara. Spe­cia­liştii de la Mining Watch România spun că din cauza anulării planului, emiterea oricăror acte de autorizare, de exemplu emiterea de autorizaţii de construire, devine imposibilă. "Este de departe cel mai im­portant pas făcut în oprirea acestui proiect minier ilegal. Instanţa de judecată a arătat că avansarea minei, ce ar utiliza anual 1,653 de tone de cianură şi ar crea doar 221 de locuri de muncă, s-ar fi realizat cu în­căl­carea legii". Acţiunea în justiţie pen­tru anularea planului urbanistic zonal al proiectului minier a fost demarată, în 2016, de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Aceeaşi asociaţie a obţinut în 2015 anularea PUZ pentru realizarea proiectului minier de la Roşia Mon­tană, hotărâre care a dus la sista­rea definitivă a procedurii de autorizare a Proiectului Roşia Montană. Proiectul "Deva Gold" se confruntă cu o opo­ziţie puternică, atât naţională, cât şi internaţională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 metri şi, res­pectiv, de 70 metri înălţime, sunt un motiv supli­men­tar de îngrijorare, deoarece ar fi amplasate în ime­diata vecinătate a mai multor sate dens popu­late: Hondol, Bocşa Mică şi Certej. Activiştii de mediu susţin că o mare parte a proiectului este lo­ca­lizată în situl "Natura 2000" din Munţii Meta­liferi, iar mina, cu o producţie anuală estimată de 3 milioane tone de minereu, prevede tăierea a 187 hectare de păduri, pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare.


PATRIMONIU
Patrimoniul românesc, apreciat de străini

Televiziunea britanică BBC a realizat cu ocazia "Zi­lei mondiale a teatrului" un top al celor mai frumoase teatre din lume. Ei bine, "Naţionalul" din Iaşi apare pe locul doi, într-o companie cât se poa­te de selectă, alături de celebrul Bristol Hippodrome din Marea Britanie, Teatro "La Fenice" din Veneţia sau Palais Garnier din Paris. "Na­ţionalul" din Iaşi a fost proiectat de doi arhi­tecţi vienezi, acum mai bine de 100 de ani. La în­ceputuri a funcţionat sub direcţiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogăl­ni­ceanu, primind, în 1956, numele poe­tu­lui Vasile Alecsandri. Monumentul, a cărui frumuseţe stă în minunate detalii arhitecturale, este deschis nu doar pe timpul spectacolelor, ci şi în restul zilelor, pen­tru ca oricine să-l poată vizita.
O altă bijuterie arhitecturală din România, Cas­telul Ka­rolyi din Carei, a atras atenţia producă­to­rilor de la Hollywood şi este "vedeta" unei pelicule care a avut re­cent premiera în Statele Unite ale Ame­ricii. Renovat cu 5 milioane de euro din fon­duri europene, castelul a repre­zen­tat decorul pro­ducţiei "The Princess Switch", o come­die ro­man­tică de Crăciun. Filmările au început în februa­rie, iar pe lângă actorii veniţi din America, în film apar şi peste 100 de localnici din Carei, aleşi în urma unui cas­ting. Castelul a fost, de-a lungul anilor, gar­nizoană militară, sanatoriu TBC şi liceu zoo­teh­nic. A fost refăcut în 2012, iar de atunci e promovat la târgurile de turism din ţară şi străinătate.