Vești bune despre România - Încredere la început de an

Ciprian Rus
Dinspre zona politică, ne-am obișnuit deja: nu vin deloc vești bune. Dimpo­trivă, apropierea alegerilor europarla­mentare și spectrul scrutinului pentru fotoliul prezidențial de la Cotroceni au ascuțit și mai mult lupta politică. Din alte zone, însă, continuă să ne vină vești încurajatoare, numai bune să ne "înar­măm" și noi cu încredere la început de an. Și sunt destule: de la turism și ecologie la economie și patrimoniu și, mai presus de toate, la inovație, acolo unde România e mereu prezentă în elita mondială.

TURISM
CNN: Apusenii, în topul destinațiilor din Europa


Celebra rețea de televiziune americană CNN face reclamă turismului din România, într-unul dintre recen­tele sale documentare. Cum știm deja, occidentalii au o slăbiciune pentru Ardeal. Doar că de data asta nu mai e vorba despre vechiul areal săsesc din jurul Sibiului și Brașovului, ci despre inima Ardealului românesc: Munții Apuseni. Apusenii și satul Vadul Crișului au fost incluse într-un top de 17 destinații care definesc cel mai bine Europa. În prezentarea CNN, cele două comori turistice din țara noastră apar imediat după Insulele Lofoten din Norvegia și Picos de Europa, cel mai mare parc național din Spania.
"Munții Apuseni sunt destinația ideală pentru o va­can­ță de vară, cu temperaturi ră­co­roase și cărări ne­aglome­ra­te, prin păduri bătrâne și piscuri de cal­car", sună des­crierea celor de la CNN. "Urșii și lupii îm­pân­zesc acești munți. Alpiniștii pot încer­ca o serie de ascensiuni pe rute care pot fi găsite pe malul Cri­­șu­lui Re­pede, la sud de Vadu Crișu­lui". Pe lista celor mai bune 17 des­ti­nații europene de vizitat se numără și Efes (Tur­cia), Avignon (Franța), Peninsula Dingle (Irlanda), Pom­pei (Italia), Salzburg (Austria) sau Düsseldorf (Germania).


ECONOMIE
"Dacia" turează motoarele la Mioveni


Automobile Dacia, una dintre cele mai mari companii din România, a demarat la Mioveni un am­plu program de extindere, care va duce capa­citatea fabricii la peste 400.000 de mașini pe an și va ne­cesita construcția de noi clădiri. Extinderea vine după ce, timp de un deceniu, capacitatea de produc­ție a fost de 350.000 de unități, în timp ce în Maroc, producția a crescut de la 50.000 la 400.000 de uni­tăți. Dacia va in­vesti 100 mi­­li­oa­ne euro în acest pro­gram de ex­tin­dere, care va du­ra doi ani. Acum, la Mioveni, se produc 1.400 de mașini/zi. A­ceastă extindere va aju­ta la creșterea producției la mo­delul Duster, foarte cerut pe piețele din UE. Și numărul de angajați va crește cu 300, ca parte a acestui pro­gram. În plus, este de așteptat să vină noi furnizori pe platformă. Se estimează ca la final de 2020 și început de 2021, capacitatea de producție să ajungă la 406.000 ma­șini/an.


INOVAȚIE
Automobilul fără șofer, versiune "à la Cluj"


Concernul Bosch a prezentat recent un model de auto­ve­hicul autonom de tip "shuffle", care înglobează so­luții de au­tomatizare, conectivitate și electrificare. Unele dintre ele sunt concepute în cadrul noului centru al concernului de la Cluj.
"Tehnologia schimbă din ce în ce mai mult lumea. Bosch arată ceea ce este deja posibil astăzi. De la un vehicul con­ceptual și frigidere conectate, care oferă sfaturi privind de­po­zitarea alimentelor, la mașini inteligente de tuns gazon, care «învață», în timp ce își fac treaba - spectrul de soluții este imens". Obiectivul Bosch este să dezvolte un sistem de conducere complet automatizat, fără șofer, care va intra în producție până la începutul următorului deceniu.
Bosch a demarat anul trecut construirea pro­priu­lui centru de inginerie la Cluj-Napoca. Com­pa­nia investește 25 de milioane de euro în pro­iect. Noua clădire, de 17.000 mp, va concentra, din acest an, activitățile din mai multe locații din Cluj. În prezent, 400 de angajați își desfășoară activitatea în sediile centrului.


ECOLOGIE
Exploatarea cu cianuri de la Certej, blocată de justiție


Veste extraordinară de pe frontul ecologic: Tribuna­lul Cluj a anulat planul urbanistic zonal necesar autori­ză­rii exploatării pentru proiectul minier al companiei "Deva Gold", din Certeju de Sus, Hunedoara. Spe­cia­liștii de la Mining Watch România spun că din cauza anulării planului, emiterea oricăror acte de autorizare, de exemplu emiterea de autorizații de construire, devine imposibilă. "Este de departe cel mai im­portant pas făcut în oprirea acestui proiect minier ilegal. Instanța de judecată a arătat că avansarea minei, ce ar utiliza anual 1,653 de tone de cianură și ar crea doar 221 de locuri de muncă, s-ar fi realizat cu în­căl­carea legii". Acțiunea în justiție pen­tru anularea planului urbanistic zonal al proiectului minier a fost demarată, în 2016, de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Aceeași asociație a obținut în 2015 anularea PUZ pentru realizarea proiectului minier de la Roșia Mon­tană, hotărâre care a dus la sista­rea definitivă a procedurii de autorizare a Proiectului Roșia Montană. Proiectul "Deva Gold" se confruntă cu o opo­ziție puternică, atât națională, cât și internațională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 metri și, res­pectiv, de 70 metri înălțime, sunt un motiv supli­men­tar de îngrijorare, deoarece ar fi amplasate în ime­diata vecinătate a mai multor sate dens popu­late: Hondol, Bocșa Mică și Certej. Activiștii de mediu susțin că o mare parte a proiectului este lo­ca­lizată în situl "Natura 2000" din Munții Meta­liferi, iar mina, cu o producție anuală estimată de 3 milioane tone de minereu, prevede tăierea a 187 hectare de păduri, pentru a amplasa două cariere deschise și două iazuri de decantare.


PATRIMONIU
Patrimoniul românesc, apreciat de străini


Televiziunea britanică BBC a realizat cu ocazia "Zi­lei mondiale a teatrului" un top al celor mai frumoase teatre din lume. Ei bine, "Naționalul" din Iași apare pe locul doi, într-o companie cât se poa­te de selectă, alături de celebrul Bristol Hippodrome din Marea Britanie, Teatro "La Fenice" din Veneția sau Palais Garnier din Paris. "Na­ționalul" din Iași a fost proiectat de doi arhi­tecți vienezi, acum mai bine de 100 de ani. La în­ceputuri a funcționat sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogăl­ni­ceanu, primind, în 1956, numele poe­tu­lui Vasile Alecsandri. Monumentul, a cărui frumusețe stă în minunate detalii arhitecturale, este deschis nu doar pe timpul spectacolelor, ci și în restul zilelor, pen­tru ca oricine să-l poată vizita.
O altă bijuterie arhitecturală din România, Cas­telul Ka­rolyi din Carei, a atras atenția producă­to­rilor de la Hollywood și este "vedeta" unei pelicule care a avut re­cent premiera în Statele Unite ale Ame­ricii. Renovat cu 5 milioane de euro din fon­duri europene, castelul a repre­zen­tat decorul pro­ducției "The Princess Switch", o come­die ro­man­tică de Crăciun. Filmările au început în februa­rie, iar pe lângă actorii veniți din America, în film apar și peste 100 de localnici din Carei, aleși în urma unui cas­ting. Castelul a fost, de-a lungul anilor, gar­nizoană militară, sanatoriu TBC și liceu zoo­teh­nic. A fost refăcut în 2012, iar de atunci e promovat la târgurile de turism din țară și străinătate.