Ce se întâmplă cu România modernă la o sută de ani de existenţă? Este statul român capabil să reziste provocărilor pe care i le aduce contemporaneitatea? Sunt românii conştienţi de cerinţele globalizării şi în ce măsură sunt ei dispuşi să accepte regulile şi principiile UE, depărtate de nostalgiile naţionaliste, în contextul resuscitării acestora în unele ţări est-europene? La aceste întrebări încearcă să răspundă nu numai politologii, istoricii, sociologii, ci şi cetăţenii obişnuiţi, care se lovesc zi de zi de realităţi neconvenabile. Multe dintre răspunsuri sunt influenţate de opţiunile politice şi ideologice ale celor ce le dau, sunt evident părtinitoare. Radu Carp este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti şi director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Analizele lui asupra "instrumentelor democraţiei" în raport cu "povara populismului" - fenomen politic marcant al vremurilor noastre - constituie, prin luciditate şi rigoare, un adevărat ghid pentru înţelegerea mutaţiilor sau chiar derapajelor care pun în discuţie modelul de stabilitate, de echilibru ce s-a vrut a fi U.E. Europa, continentul ce a marcat cel mai profund istoria umanităţii, şi-a constituit Uniunea pe baza valorilor liberale specifice Occidentului, cu respectarea consimţită a drepturilor omului şi a libertăţii individului. România a aderat la această formă de federalizare continentală după lunga perioadă comunistă care a amprentat mentalitatea şi comportamentul cetăţenilor ei. Entuziasmul nostru iniţial în adoptarea valorilor europene, stimulat de posibilitatea migraţiei economice spre ţări mai dezvoltate, a început însă să scadă sub impactul forţelor politice interne, ale căror reflexe dobândite sub comunism se dovedesc greu de eliminat. În plus, şi în nucleul UE, şi în statele mai recent admise, se constată "crize de sistem", stimulate de "vitezele diferite" în asimilarea legislaţiei comunitare sau de probleme externe, precum cea a refugiaţilor ori pretenţiile Rusiei la redobândirea statutului ei imperial. Radu Carp analizează toate aceste teme de o stringentă actualitate - de la criza reprezentării, resurecţia naţionalismului şi a ideologiilor antiliberale, la ofensiva populismului demagogic - obiectiv, cu o remarcabilă rigoare conceptuală completată cu detalii semnificative. Rezultă un tablou clar al situaţiei politice europene şi al situaţiei politice a României incluse în acest angrenaj. Stilul accesibil, varietatea şi densitatea informaţiei, decriptarea intereselor ce se ascund în spatele discursurilor ideologice permit cititorului confirmarea sau infirmarea propriilor păreri. Profesorul, care cunoaşte bine sistemul politic românesc, istoria lui şi direcţiile de evoluţie, ne dezvăluie cauzele esenţiale ale diverselor configurări, ale reacţiilor uneori surprinzătoare la evenimente. Observator avizat, extrem de atent la mişcările afişate de formulele politice şi de actorii ce hotărăsc soarta României în cadrul UE, el încearcă să contureze şi direcţiile ce se prefigurează, cu tot cu efectele lor pentru ansamblul comunităţii româneşti. Putem urmări astfel cum au evoluat dreapta şi stânga în România postcomunistă, ne lămurim în ce constau tentaţiile populiste şi mutaţiile pe care le provoacă (sau îşi propun să le provoace) în structurile statului de drept. Prin grila propusă de Radu Carp vedem cum a trecut PSD-ul de la opţiunea social-democrată, de stânga, la populismul cu iz iliberal pe care îl afişează acum sau cum a adoptat PNL, după unirea cu PDL, o viziune ideologică "populară" (inclusiv prin trecerea lui, în Parlamentul European, în gruparea PPE). Ni se expune şi o analiză comparativă a situaţiei politice din ţara noastră cu acelea ale Poloniei, Ungariei, Slovaciei - state în care tentaţia iliberalismului s-a concretizat în politici conflictuale cu Bruxelles. V-am propus azi această carte fiindcă relevă multe dintre problemele de care depinde viitorul României. În măsura în care ne pasă de el, ar trebui să le înţelegem.
Selecţia "Formula AS"
* Radu Carp, "Mai are politica vreun sens? Instrumentele democraţiei şi povara populismului", Editura Humanitas (tel. 021/311.23.30), 260 p.
Ce se întâmplă cu România modernă la o sută de ani de existenţă? Este statul român capabil să reziste provocărilor pe care i le aduce contemporaneitatea? Sunt românii conştienţi de cerinţele globalizării şi în ce măsură sunt ei dispuşi să accepte regulile şi principiile UE, depărtate de nostalgiile naţionaliste, în contextul resuscitării acestora în unele ţări est-europene? La aceste întrebări încearcă să răspundă nu numai politologii, istoricii, sociologii, ci şi cetăţenii obişnuiţi, care se lovesc zi de zi de realităţi neconvenabile. Multe dintre răspunsuri sunt influenţate de opţiunile politice şi ideologice ale celor ce le dau, sunt evident părtinitoare. Radu Carp este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti şi director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Analizele lui asupra "instrumentelor democraţiei" în raport cu "povara populismului" - fenomen politic marcant al vremurilor noastre - constituie, prin luciditate şi rigoare, un adevărat ghid pentru înţelegerea mutaţiilor sau chiar derapajelor care pun în discuţie modelul de stabilitate, de echilibru ce s-a vrut a fi U.E. Europa, continentul ce a marcat cel mai profund istoria umanităţii, şi-a constituit Uniunea pe baza valorilor liberale specifice Occidentului, cu respectarea consimţită a drepturilor omului şi a libertăţii individului. România a aderat la această formă de federalizare continentală după lunga perioadă comunistă care a amprentat mentalitatea şi comportamentul cetăţenilor ei. Entuziasmul nostru iniţial în adoptarea valorilor europene, stimulat de posibilitatea migraţiei economice spre ţări mai dezvoltate, a început însă să scadă sub impactul forţelor politice interne, ale căror reflexe dobândite sub comunism se dovedesc greu de eliminat. În plus, şi în nucleul UE, şi în statele mai recent admise, se constată "crize de sistem", stimulate de "vitezele diferite" în asimilarea legislaţiei comunitare sau de probleme externe, precum cea a refugiaţilor ori pretenţiile Rusiei la redobândirea statutului ei imperial. Radu Carp analizează toate aceste teme de o stringentă actualitate - de la criza reprezentării, resurecţia naţionalismului şi a ideologiilor antiliberale, la ofensiva populismului demagogic - obiectiv, cu o remarcabilă rigoare conceptuală completată cu detalii semnificative. Rezultă un tablou clar al situaţiei politice europene şi al situaţiei politice a României incluse în acest angrenaj. Stilul accesibil, varietatea şi densitatea informaţiei, decriptarea intereselor ce se ascund în spatele discursurilor ideologice permit cititorului confirmarea sau infirmarea propriilor păreri. Profesorul, care cunoaşte bine sistemul politic românesc, istoria lui şi direcţiile de evoluţie, ne dezvăluie cauzele esenţiale ale diverselor configurări, ale reacţiilor uneori surprinzătoare la evenimente. Observator avizat, extrem de atent la mişcările afişate de formulele politice şi de actorii ce hotărăsc soarta României în cadrul UE, el încearcă să contureze şi direcţiile ce se prefigurează, cu tot cu efectele lor pentru ansamblul comunităţii româneşti. Putem urmări astfel cum au evoluat dreapta şi stânga în România postcomunistă, ne lămurim în ce constau tentaţiile populiste şi mutaţiile pe care le provoacă (sau îşi propun să le provoace) în structurile statului de drept. Prin grila propusă de Radu Carp vedem cum a trecut PSD-ul de la opţiunea social-democrată, de stânga, la populismul cu iz iliberal pe care îl afişează acum sau cum a adoptat PNL, după unirea cu PDL, o viziune ideologică "populară" (inclusiv prin trecerea lui, în Parlamentul European, în gruparea PPE). Ni se expune şi o analiză comparativă a situaţiei politice din ţara noastră cu acelea ale Poloniei, Ungariei, Slovaciei - state în care tentaţia iliberalismului s-a concretizat în politici conflictuale cu Bruxelles. V-am propus azi această carte fiindcă relevă multe dintre problemele de care depinde viitorul României. În măsura în care ne pasă de el, ar trebui să le înţelegem.
Ce se întâmplă cu România modernă la o sută de ani de existenţă? Este statul român capabil să reziste provocărilor pe care i le aduce contemporaneitatea? Sunt românii conştienţi de cerinţele globalizării şi în ce măsură sunt ei dispuşi să accepte regulile şi principiile UE, depărtate de nostalgiile naţionaliste, în contextul resuscitării acestora în unele ţări est-europene? La aceste întrebări încearcă să răspundă nu numai politologii, istoricii, sociologii, ci şi cetăţenii obişnuiţi, care se lovesc zi de zi de realităţi neconvenabile. Multe dintre răspunsuri sunt influenţate de opţiunile politice şi ideologice ale celor ce le dau, sunt evident părtinitoare. Radu Carp este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti şi director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Analizele lui asupra "instrumentelor democraţiei" în raport cu "povara populismului" - fenomen politic marcant al vremurilor noastre - constituie, prin luciditate şi rigoare, un adevărat ghid pentru înţelegerea mutaţiilor sau chiar derapajelor care pun în discuţie modelul de stabilitate, de echilibru ce s-a vrut a fi U.E. Europa, continentul ce a marcat cel mai profund istoria umanităţii, şi-a constituit Uniunea pe baza valorilor liberale specifice Occidentului, cu respectarea consimţită a drepturilor omului şi a libertăţii individului. România a aderat la această formă de federalizare continentală după lunga perioadă comunistă care a amprentat mentalitatea şi comportamentul cetăţenilor ei. Entuziasmul nostru iniţial în adoptarea valorilor europene, stimulat de posibilitatea migraţiei economice spre ţări mai dezvoltate, a început însă să scadă sub impactul forţelor politice interne, ale căror reflexe dobândite sub comunism se dovedesc greu de eliminat. În plus, şi în nucleul UE, şi în statele mai recent admise, se constată "crize de sistem", stimulate de "vitezele diferite" în asimilarea legislaţiei comunitare sau de probleme externe, precum cea a refugiaţilor ori pretenţiile Rusiei la redobândirea statutului ei imperial. Radu Carp analizează toate aceste teme de o stringentă actualitate - de la criza reprezentării, resurecţia naţionalismului şi a ideologiilor antiliberale, la ofensiva populismului demagogic - obiectiv, cu o remarcabilă rigoare conceptuală completată cu detalii semnificative. Rezultă un tablou clar al situaţiei politice europene şi al situaţiei politice a României incluse în acest angrenaj. Stilul accesibil, varietatea şi densitatea informaţiei, decriptarea intereselor ce se ascund în spatele discursurilor ideologice permit cititorului confirmarea sau infirmarea propriilor păreri. Profesorul, care cunoaşte bine sistemul politic românesc, istoria lui şi direcţiile de evoluţie, ne dezvăluie cauzele esenţiale ale diverselor configurări, ale reacţiilor uneori surprinzătoare la evenimente. Observator avizat, extrem de atent la mişcările afişate de formulele politice şi de actorii ce hotărăsc soarta României în cadrul UE, el încearcă să contureze şi direcţiile ce se prefigurează, cu tot cu efectele lor pentru ansamblul comunităţii româneşti. Putem urmări astfel cum au evoluat dreapta şi stânga în România postcomunistă, ne lămurim în ce constau tentaţiile populiste şi mutaţiile pe care le provoacă (sau îşi propun să le provoace) în structurile statului de drept. Prin grila propusă de Radu Carp vedem cum a trecut PSD-ul de la opţiunea social-democrată, de stânga, la populismul cu iz iliberal pe care îl afişează acum sau cum a adoptat PNL, după unirea cu PDL, o viziune ideologică "populară" (inclusiv prin trecerea lui, în Parlamentul European, în gruparea PPE). Ni se expune şi o analiză comparativă a situaţiei politice din ţara noastră cu acelea ale Poloniei, Ungariei, Slovaciei - state în care tentaţia iliberalismului s-a concretizat în politici conflictuale cu Bruxelles. V-am propus azi această carte fiindcă relevă multe dintre problemele de care depinde viitorul României. În măsura în care ne pasă de el, ar trebui să le înţelegem.
Alte articole din acest numar
- FLORIN GHENADE - "Doar o mică parte din marele mister al naturii ni se lasă vederii şi înţelegerii"
- Pr. ANDREI RADU, stareţul Mânăstirii Almăj-Putna - "Când ajung în Munţii Banatului, parcă se deschid porţile Harului"
- Comoara de pe movila lu' Berbec
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
