Ce se întâmplă cu România modernă la o sută de ani de existență? Este statul român capabil să reziste provocărilor pe care i le aduce contemporaneitatea? Sunt românii conștienți de cerințele globalizării și în ce măsură sunt ei dispuși să accepte regulile și principiile UE, depărtate de nostalgiile naționaliste, în contextul resuscitării acestora în unele țări est-europene? La aceste întrebări încearcă să răspundă nu numai politologii, istoricii, sociologii, ci și cetățenii obișnuiți, care se lovesc zi de zi de realități neconvenabile. Multe dintre răspunsuri sunt influențate de opțiunile politice și ideologice ale celor ce le dau, sunt evident părtinitoare. Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București și director al Școlii Doctorale de Științe Politice. Analizele lui asupra "instrumentelor democrației" în raport cu "povara populismului" - fenomen politic marcant al vremurilor noastre - constituie, prin luciditate și rigoare, un adevărat ghid pentru înțelegerea mutațiilor sau chiar derapajelor care pun în discuție modelul de stabilitate, de echilibru ce s-a vrut a fi U.E. Europa, continentul ce a marcat cel mai profund istoria umanității, și-a constituit Uniunea pe baza valorilor liberale specifice Occidentului, cu respectarea consimțită a drepturilor omului și a libertății individului. România a aderat la această formă de federalizare continentală după lunga perioadă comunistă care a amprentat mentalitatea și comportamentul cetățenilor ei. Entuziasmul nostru inițial în adoptarea valorilor europene, stimulat de posibilitatea migrației economice spre țări mai dezvoltate, a început însă să scadă sub impactul forțelor politice interne, ale căror reflexe dobândite sub comunism se dovedesc greu de eliminat. În plus, și în nucleul UE, și în statele mai recent admise, se constată "crize de sistem", stimulate de "vitezele diferite" în asimilarea legislației comunitare sau de probleme externe, precum cea a refugiaților ori pretențiile Rusiei la redobândirea statutului ei imperial. Radu Carp analizează toate aceste teme de o stringentă actualitate - de la criza reprezentării, resurecția naționalismului și a ideologiilor antiliberale, la ofensiva populismului demagogic - obiectiv, cu o remarcabilă rigoare conceptuală completată cu detalii semnificative. Rezultă un tablou clar al situației politice europene și al situației politice a României incluse în acest angrenaj. Stilul accesibil, varietatea și densitatea informației, decriptarea intereselor ce se ascund în spatele discursurilor ideologice permit cititorului confirmarea sau infirmarea propriilor păreri. Profesorul, care cunoaște bine sistemul politic românesc, istoria lui și direcțiile de evoluție, ne dezvăluie cauzele esențiale ale diverselor configurări, ale reacțiilor uneori surprinzătoare la evenimente. Observator avizat, extrem de atent la mișcările afișate de formulele politice și de actorii ce hotărăsc soarta României în cadrul UE, el încearcă să contureze și direcțiile ce se prefigurează, cu tot cu efectele lor pentru ansamblul comunității românești. Putem urmări astfel cum au evoluat dreapta și stânga în România postcomunistă, ne lămurim în ce constau tentațiile populiste și mutațiile pe care le provoacă (sau își propun să le provoace) în structurile statului de drept. Prin grila propusă de Radu Carp vedem cum a trecut PSD-ul de la opțiunea social-democrată, de stânga, la populismul cu iz iliberal pe care îl afișează acum sau cum a adoptat PNL, după unirea cu PDL, o viziune ideologică "populară" (inclusiv prin trecerea lui, în Parlamentul European, în gruparea PPE). Ni se expune și o analiză comparativă a situației politice din țara noastră cu acelea ale Poloniei, Ungariei, Slovaciei - state în care tentația iliberalismului s-a concretizat în politici conflictuale cu Bruxelles. V-am propus azi această carte fiindcă relevă multe dintre problemele de care depinde viitorul României. În măsura în care ne pasă de el, ar trebui să le înțelegem.