"Nu suntem stresaţi pentru că n-avem timp, ci n-avem timp pentru că suntem stresaţi"
În copilărie, zilele ni se păreau nesfârşit de lungi. Ele nu se măsurau în ceasuri, ci păreau o eternitate, în care îşi găseau locul o sumedenie de activităţi: joaca de-a v-aţi ascunselea, căţăratul în copaci, plimbările cu bicicleta, construirea castelelor de nisip. Odată ajunşi la vârsta adultă, timpul începe să se comprime şi avem în permanenţă impresia că zilele sunt prea scurte ca să ne putem ocupa de tot ce ne-am propus. Când ne deşteptăm dimineaţa, ne vin imediat în minte lucrurile pe care nu le-am rezolvat ieri, iar seara, ne ducem la culcare cu sentimentul apăsător că n-am reuşit să facem tot ce aveam de gând. Avem, într-adevăr, prea puţin timp la dispoziţie? Psihiatrul american Edward Hallowell e de părere că această presiune pe care o resimţim necontenit rezultă mai puţin dintr-o lipsă efectivă de timp şi că ea este cauzată mai curând de alţi factori: "Nu suntem stresaţi pentru că n-avem timp, ci n-avem timp pentru că suntem stresaţi", susţine el.
Fiecare persoană îşi doreşte mai mult timp liber pentru prieteni, excursii, sport. Mai ales timpul acordat familiei este în pericol. Unul dintre motive constă în faptul că numeroase mame sunt active profesional, deşi treburile gospodăreşti se împart astăzi mai echitabil între parteneri decât în urmă cu un deceniu. În plus, în etapa de mijloc a vieţii, între 30 şi 40 de ani, se concentrează foarte multe ţeluri, pe care oamenii încearcă să le atingă: îşi doresc o viaţă de cuplu împlinită, copii şi totodată trebuie să progreseze profesional, pentru ca la un moment dat să-şi poată cumpăra o casă, ori să-şi realizeze alte visuri. Şi, tocmai fiindcă acţionează concomitent pe mai multe planuri, există primejdia ca acestea să-şi pună frâne reciproc şi să se ajungă la un blocaj.
Viaţa sub presiune
Când, în sfârşit, ni se iveşte un mic răgaz, constatăm că ne devine din ce în ce mai greu să ne desprindem de obsesia eficienţei. Dispunem de timp liber şi nu ne putem bucura de el. Trăind continuu la o turaţie înaltă, nu mai suntem capabili să ne deconectăm. Ni se pare chinuitor să nu producem şi să gustăm pur şi simplu clipa.
O consecinţă a presiunii timpului este aceea că suntem mai puţin atenţi la nevoile corpului nostru. Facem economie de timp băgând ceva în gură pe apucate, ceva care, de regulă, e ori prea dulce, ori prea sărat, ori prea gras. Ca să putem bifa până la capăt lista noastră de urgenţe, tăiem cursul de yoga sau renunţăm la jogging. Muncim mai târziu seara şi potrivim deşteptătorul cu o jumătate de oră mai devreme. Deşi o hrană echilibrată, bogată în vitamine, un program de sport ori de meditaţie şi suficient somn ne-ar putea reduce stresul mai eficient decât pretinsa economie de timp. Dacă vom fi relaxaţi şi concentraţi - în loc să ne crispăm şi să avem prea puţin zahăr în sânge -, vom face faţă mai bine sarcinilor noastre şi le vom rezolva mai repede.
Fiecare cu ritmul lui
Pentru a fi mai organizaţi, ne procurăm o agendă nouă sau citim unul dintre ghidurile practice existente pe tarabe, care ne învaţă cum să valorificăm timpul la maximum. Însă, pe termen lung, rezultatul obţinut cu asemenea lecturi e îndoielnic. Edward Hallowell caracterizează managementul timpului drept "o formă modernă de dietă. Toţi ar vrea să-l practice, puţini îl practică cu succes şi chiar şi aceştia se întorc într-o bună zi la vechile deprinderi". Ne aduce mai mult folos să identificăm capcanele timpului şi să ne stabilim priorităţile. Pe cât posibil, ar fi bine ca fiecare să-şi găsească un ritm personal pentru viaţa de zi cu zi. El ar trebui să asigure spaţiul cuvenit muncii, familiei şi destinderii, alternând fazele agitate cu cele calme, fazele productivităţii cu cele ale distracţiei. Cuantumul de timp pe care este cineva dispus să-l aloce diverselor domenii ale existenţei sale diferă mult, în funcţie de tipul individual, şi poate suferi modificări în decursul vieţii. Dar veţi observa că micile pauze introduse în fluxul cotidian - de la cinci minute până la un week-end - nu înseamnă o pierdere, ci dimpotrivă, un câştig de timp.
Să identificăm capcanele timpului
1. Lipsa unui plan
Adesea ajungem în criză de timp fiindcă ceilalţi şi-au făcut planul mai rapid decât noi şi, mai grav încă, ne-au inclus şi pe noi în el. Proiectele profesionale, programele cu oră fixă, dar şi festivităţile de familie ori călătoriile ne pot da senzaţia că suntem presaţi de timp, atunci când nu ne-am fixat propriile noastre priorităţi. În astfel de cazuri, ne dăm dintr-odată seama că suntem captivi în planurile altora. Stresul ia naştere în momentul când nu mai avem posibilitatea să controlăm o situaţie. Drept urmare, ne simţim hăituiţi şi nu ne mai fac plăcere nici acele lucruri care ar trebui să ne destindă.
2. Activităţi paralele
A fi pluriactiv trece drept una dintre principalele însuşiri care îţi garantează succesul pe piaţa muncii, în zilele noastre. Fals, afirmă neurologii. Creierul nostru nu e câtuşi de puţin apt să urmărească mai multe acţiuni simultan, mai ales dacă ele sunt la fel de complicate. Atunci, neputându-şi "prelucra" sarcinile concomitent, el sare de la una la alta, din trei în trei secunde. Pluriactivitatea funcţionează doar în cazul în care una dintre sarcini este fie foarte uşoară, fie o chestiune de rutină. De exemplu: când gătim ori facem curăţenie prin casă, putem foarte bine să ascultăm o muzică antrenantă.
3. Pacostea internetului
Fără discuţie, Internetul şi telefonul mobil sunt invenţii extraordinare, care ne aduc multe înlesniri. Pe de altă parte însă, datorită lor putem fi găsiţi oriunde ne-am afla şi suntem întrerupţi în momentele când am dori să ne concentrăm asupra altui lucru. Ele au, prin urmare, proprietatea paradoxală de a ne dărui timp şi totodată de a ni-l lua înapoi. În plus, toate mijloacele de comunicare dotate cu monitor - televizorul, computerul, jocurile video - pot deveni de-a dreptul cronofage: ele fac timpul să treacă repede, fiindcă ne stimulează simţurile şi ne captează atenţia. Totuşi, la sfârşit, noi rămânem cu prea puţin din cele văzute. E ca şi cum o porţiune din viaţa noastră ar dispărea, înghiţită într-o gaură neagră.
4. De câţi bani am nevoie, de fapt?
Când se văd confruntaţi cu necesitatea de a alege între alternativele "mai mulţi bani" sau "mai mult timp liber", oamenii optează în general pentru mai mulţi bani. De aceea sunt atât de atractive gărzile şi schimburile de noapte, deşi cu timpul şubrezesc organismul: pentru că ele oferă un câştig mai mare. Ar trebui să ne întrebăm cu toată sinceritatea: de câţi bani am nevoie, de fapt? Şi ce înţeleg eu prin calitatea vieţii? La ce aş putea să renunţ, ca să obţin în schimb mai mult timp pentru mine, pentru copii şi pentru tovarăşul meu de viaţă?
Să câştigăm timp
Cu ajutorul acestor principii veţi conştientiza mai clar cum anume vă cheltuiţi timpul. Aceasta vă va îndemna să vă rezervaţi timp pentru lucrurile cu adevărat importante pentru dvs.
Doar 5 sarcini pe zi
Nu vă alarmaţi, nu e necesar să planificaţi fiecare minut al zilei. În schimb, este esenţial să nu pierdeţi din vedere obiectivele fixate pe termen lung. Priorităţile au mai mare însemnătate decât un plan extrem de minuţios, cu multe detalii. Ar trebui să vă puneţi întrebarea: "Ce e important pentru mine?". Şi începeţi cu lucrurile plăcute. Cât timp v-aţi rezervat pentru partener şi pentru copii? La ce program sportiv n-aţi vrea cu niciun chip să renunţaţi? Gândiţi-vă mai departe. Ce trebuie făcut săptămâna asta? Dar până la sfârşitul lunii? Şi nicio clipă nu trebuie să vă lipsească privirea de ansamblu. Edward Hallowell ne sfătuieşte să nu notăm în agendă mai mult de cinci sarcini pe zi.
Ceasul interior trebuie întors
Cronobiologii şi somnologii fac deosebire între "bufniţe" şi "ciocârlii". "Bufniţele" sunt active noaptea, însă dimineaţa se dau cu mare greutate jos din pat. Spre deosebire de "ciocârlii", care se trezesc în zori şi au chef de lucru mai ales dimineaţa. Desigur că ne putem căuta un loc de muncă potrivit tipului căruia îi aparţinem, dar avem şi posibilitatea să ne distribuim sarcinile pe durata zilei în aşa fel încât să nu ne chinuim cu o problemă spinoasă tocmai în intervalul când suntem lipsiţi de energie. Reţineţi: ceasul interior trebuie întors cu regularitate, la fel ca un ceas vechi, de buzunar. Pentru asta, ar trebui să beneficiaţi cât mai mult de lumina zilei. Ieşiţi la soare ori de câte ori e posibil.
Cine obişnuieşte să facă un lucru la o anumită oră sau într-o anumită zi a săptămânii - de pildă, ordine în casă ori curăţenie - nu mai pierde timp inutil cu amânările şi reprogramările. În felul acesta, evitaţi obligaţia de a hotărî din nou dacă şi când veţi face lucrurile respective, spune psihiatrul Edward Hallowell. Pe măsură ce le transformăm într-o rutină, vom fi din ce în ce mai disponibili pentru a ne dedica altor lucruri, explică el.
Fiţi buni cu dvs.
Când suntem stresaţi şi anxioşi, ne rezolvăm sarcinile cu dificultate şi nu atât de bine cum ar trebui. Nu ne putem concentra şi asta ne face să intrăm în criză de timp. În asemenea momente, străduiţi-vă să vă acordaţi cât mai multă atenţie dvs. înşivă. Căutaţi-vă compensaţii pentru lucrurile neplăcute şi munciţi cu gândul că va urma o pauză. Pur şi simplu, fiţi buni cu dvs. Mâncaţi ce vă place. Şi, în primul rând, dormiţi îndeajuns!
Dacă veţi învăţa să vă ascultaţi vocea interioară, vă va fi mai uşor să vă găsiţi ritmul. Când lucraţi foarte bine? De cât somn aveţi nevoie? Dacă veţi găsi un ritm care vă convine, el vă va ajuta să rezistaţi şi în perioadele de stres.
Eliminaţi mâncătorii de timp
Gândiţi-vă ce anume trebuie într-adevăr făcut în gospodărie şi la serviciu. Unele lucruri mănâncă timp, dar aduc puţine beneficii. Acolo unde se poate, reduceţi exigenţele, renunţaţi la perfecţionism. Cât de bine trebuie să arate, la urma urmei, salata sau prăjitura pregătită pentru petrecerea prietenilor dvs.? Şi oare ei v-ar lua-o în nume de rău, dacă le-aţi aduce doar o mică atenţie?
Câteodată ne cramponăm de unele lucruri, cu toate că n-ar fi necesar - numai pentru că ne-am angajat să le facem. Astfel ratăm şansa de a îndeplini ireproşabil altceva, poate chiar ceva mai important. Însă nu trebuie să priviţi totul prin prisma eficienţei. Poate că tocmai voiaţi să încercaţi o reţetă nouă, iar petrecerea vă oferă prilejul nimerit. Sau cele mai inspirate idei vă vin în timp ce călcaţi, pentru că - nu-i aşa? - călcatul vă aminteşte de vremurile frumoase când eraţi copil şi o priveaţi pe mama netezind rufele. Acelaşi lucru se poate spune despre felul cum zăboviţi dimineaţa sub duş ori în faţa oglinzii din baie. Acestea sunt mici răgazuri fireşti, pe care corpul şi mintea noastră şi le iau singure, pentru a-şi recăpăta liniştea sau creativitatea. Nu e cazul să vi le interziceţi.
Principiul capului limpede
Scriitorul Ernest Hemingway (1899-1961) spunea: "Întotdeauna am lucrat până când am avut sentimentul de a fi realizat ceva şi m-am oprit când am ştiut ce urmează să se întâmple. Asta îmi dădea siguranţa că pot continua în ziua următoare". Sentimentul plăcut de a fi realizat ceva ne permite să ne bucurăm de timpul nostru liber. Iar faptul că ştim ce ne aşteaptă a doua zi (sau după pauza de prânz) ne ajută să revenim liniştiţi la locul de muncă.
În general, ar trebui să vă păstraţi capul limpede, concentrându-vă asupra unei singure sarcini la un moment dat. În ce priveşte orice alte gânduri care încearcă să se insinueze între timp - fie că e vorba de o idee genială, fie de un gând referitor la cumpărăturile urgente sau la lecţia de muzică a copiilor -, nu vă ocupaţi de ele imediat. Mulţumiţi-vă să le notaţi. Apoi, eventual după un mic ocol (cum ar fi o scurtă privire pe Internet sau o ocheadă spre ferestrele murdare, ce ar trebui spălate cât de curând - reveniţi la ocupaţia dvs. de dinainte.
Părerea specialiştilor:
Pauzele protejează organismul
Orice om are nevoie de momente de relaxare în cursul zilei. Numărul lor diferă de la un individ la altul. Deseori, nici măcar nu suntem conştienţi de existenţa lor, organismul îşi ia singur aceste pauze, fără ca noi să ne dăm seama. Aşa sunt clipele când visăm cu ochii deschişi. De aceea, din punct de vedere medical, metodele de relaxare reprezintă elemente importante în fluxul de evenimente al zilei. Căci ele ne pot feri de bolile provocate de stres. Psihologii utilizează anumite tehnici, ca de exemplu relaxarea musculară progresivă a lui Jacobson ori antrenamentul autogen, parţial şi masajele. Eficacitatea acestor tehnici este atestată ştiinţific. Dar în viaţa de toate zilele sunt valabile alte reguli decât în medicină: aici, tot ce ne ajută să ne deconectăm fără a ne dăuna e binevenit. Un studiu recent arată că antrenamentul de rezistenţă, practicat cu regularitate - de pildă, jogging-ul sau mersul pe jos în ritm susţinut -, combate eficient depresiile.
Cum să folosim timpul
Cine îşi îngăduie dese schimbări de ritm evită pericolul de a-şi creşte turaţia atât de mult, încât la un moment dat să nu se mai poată deconecta. Pauzele mici produc efecte mari.
5 minute. Deschideţi fereastra şi plimbaţi-vă puţin prin cameră. După ce vă aşezaţi, rezemaţi-vă comod de spătar şi respiraţi profund, din abdomen. Faceţi rotaţii cu umerii, pentru a decontracta spatele. Beţi un pahar de apă.
10 minute. Preparaţi-vă o cană cu ceai şi beţi cu înghiţituri mici. În comerţ se găsesc diverse amestecuri cu efect calmant - preferaţi un ceai fără aromă artificială. Sau amestecaţi flori de tei şi frunze de mentă în proporţii egale, din fiecare câte o linguriţă rasă la o cană cu apă. Ceaiul vă încălzeşte, însă nu vă trage la somn. Sprijiniţi picioarele pe un taburet, pentru a destinde venele. Lăsaţi-vă în voia gândurilor şi visaţi puţin cu ochii deschişi.
10 minute. În oraşele mari există cabinete ce oferă scurte şedinţe de masaj. Probabil că un tratament Shiatsu de zece minute nu va putea să vindece durerile de spate, dar va normaliza fluxurile energetice şi - ceea ce este poate chiar mai important - vă va ajuta să vă concentraţi asupra momentului prezent şi a corpului dvs., deconectându-vă. Luaţi în calcul şi drumul până la cabinet şi înapoi, care trebuie de asemenea să contribuie la relaxarea dvs. Unii practicieni de Shiatsu sunt dispuşi să vă viziteze la birou.
10 minute. Faceţi un masaj al mâinilor. Scoateţi inelele, ungeţi mâinile, punând de două ori mai multă cremă ca de obicei, şi masaţi-vă pe îndelete un deget după altul, până când crema intră în piele. Dacă mâinile vă rămân puţin lipicioase, nici o problemă. Lăsaţi-le să se odihnească o vreme în poală.
15 minute. Bucuraţi-vă de locuinţa dvs. Priviţi plantele din ghivece, tablourile de pe pereţi. Scotociţi prin rafturile cu cărţi şi cele cu CD-uri, răsfoiţi un pic ici şi colo. Veţi fi surprinşi de câte lucruri aţi adunat în bibliotecă. Poate vă vine cheful să ascultaţi un disc ori să deschideţi o carte pe care aţi cumpărat-o cândva şi aţi pus-o în raft, fără s-o citiţi.
20 de minute. Meditaţi la un obiect, o lumânare, o bucată de lemn sau o piatră. Studiaţi-i aspectul. Ce culori apar în flacăra lumânării? Pipăiţi piatra, vedeţi dacă are suprafaţa aspră sau netedă. Fixaţi-vă atenţia, încercând să vă concentraţi total asupra obiectului ales.
20 de minute. Plimbaţi-vă puţin pe lângă casă ori mergeţi pe jos la cumpărături sau la o întâlnire pe care aţi stabilit-o. Lăsaţi maşina în parcare! Ieşiţi la aer proaspăt, faceţi mişcare, iar lumina naturală a zilei vă va ajuta să vă reglaţi ceasul interior.
30 de minute. Dacă ştiţi să cântaţi la un instrument (şi nu riscaţi să stârniţi protestele vecinilor), interpretaţi o bucată muzicală care vă place. Totul se va întâmpla de la sine: când vă concentraţi asupra muzicii, uitaţi de restul lumii.
30 de minute. O baie caldă la picioare e binevenită. Picioarele se răcesc nu numai din pricina mersului prin frig, ci şi a statului îndelungat pe scaun. Baia la picioare activează circulaţia locală, destinde tot corpul şi previne răceala.
30 de minute. Ascultaţi o lectură. Unele posturi de radio difuzează emisiuni literare, în cadrul cărora se citeşte o jumătate de oră dintr-o operă contemporană sau dintr-o creaţie clasică, aparţinând literaturii universale. Cine nu prinde un asemenea post ori găseşte că emisiunea se transmite la o oră nepotrivită îşi poate procura o carte în format electronic, pe care o va asculta în etape, atunci când îi convine. Curgerea molcomă a frazelor, vocea plăcută a celui care citeşte, imaginile poetice, poate şi un conţinut captivant - toate acestea vă transportă pentru un timp într-o altă lume.
30 de minute. Trageţi un pui de somn. Nimic nu deconectează aşa de bine ca somnul. Doar cine doarme suficient e receptiv şi capabil să asimileze cunoştinţe noi. Totuşi, n-ar trebui să dormiţi mai mult de 30 de minute în cursul zilei. Dintr-un studiu recent, efectuat la University of Missouri (SUA) rezultă că nu este nevoie decât de o siestă cu durata de zece minute, pentru a spori capacitatea de lucru. Cine doarme mai mult de o jumătate de oră, avertizează cercetătorii, va fi mai puţin productiv după aceea şi s-ar putea să aibă insomnie noaptea. Deci, mai bine puneţi ceasul să sune.
45 de minute. Faceţi un peeling pe tot corpul. Dacă nu vă veţi zgârci nici cu timpul, nici cu produsul cosmetic pentru peeling, veţi profita încă multă vreme de aici înainte de aceste 45 de minute. Fiecare porţiune a pielii trebuie tratată cu multă cremă exfoliantă, apăsând uşor, timp de un minut. Apoi intraţi sub duş, iar la sfârşit, rămâneţi câteva clipe înfăşuraţi în halatul de baie, pentru a gusta senzaţia minunată a pielii împrospătate şi mătăsoase.
1 oră. Mergeţi la un bazin, ca să înotaţi o jumătate de ceas. S-a demonstrat că înotul este sportul de rezistenţă ideal pentru relaxare: automat respirăm mai calm, ne găsim ritmul propriu, zgomotele ajung la noi estompate. Totodată se întăreşte musculatura spatelui şi se elimină apa din ţesuturi.
1 oră. Citiţi câteva pagini dintr-un roman. Sugestia redacţiei: "Dragoste virtuală", de Daniel Glattauer. Una dintre cele mai captivante poveşti de dragoste scrise în ultima vreme. Eroul primeşte din greşeală un e-mail de la o necunoscută, o femeie căsătorită. Cei doi se apropie din ce în ce mai mult, dar ar trebui ei într-adevăr să se întâlnească? Spiritual, lejer, surprinzător.
2 ore. O plimbare în parcul din apropiere. Percepeţi deliberat schimbările petrecute în natură. Mai există sloiuri de gheaţă pe lac? Au apărut muguri pe crengile copacilor? Cum variază culoarea norilor? Aşa vă concentraţi cu totul asupra clipei prezente.
2 ore. O vizită la muzeu vă poate scoate din rutina zilnică. Există şi posibilitatea de a fi însoţiţi de un ghid, astfel încât chiar şi ochiul neavizat va descoperi o mulţime de lucruri în picturile expuse. A lăsa privirea să stăruie pe tablouri reprezintă un bun exerciţiu de concentrare. Cel mai frumos va fi să mergeţi împreună cu cineva, iar apoi să schimbaţi păreri despre cele văzute.
2 ore. Nu exageraţi cu viteza la jogging, aşa încât frecvenţa bătăilor inimii să fie moderată. După aceea, faceţi-vă timp să întindeţi bine muşchii şi să vă relaxaţi cu un duş cald.
3 ore. Un timp rezervat copiilor. Secretele bucătăriei fac parte din pregătirea pentru viaţă a tinerei generaţii, dar după cum se constată în zilele noastre, "calificarea" ei în această direcţie are tot mai multe lacune. Drept urmare, 72% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 25 de ani nu se descurcă singuri şi rămân etern abonaţi la "pensiunea mama". Tocmai de aceea, nu este lipsit de însemnătate să le arătaţi cât de distractiv poate fi să tai legumele pentru supă, să amesteci condimentele într-un sos ori să încerci o reţetă nouă de prăjitură. Pentru ca acţiunea să nu degenereze în haos, desfăşuraţi-o metodic şi planificaţi destul timp, ca să faceţi ordine după aceea.
3 ore. N-aveţi cum să vă grăbiţi la saună, deci nu vă calculaţi prea strâns intervalul de timp. Numai astfel vă puteţi abandona ritmului lent de acolo. Veţi face mai multe şedinţe de saună. Odihniţi-vă după fiecare din ele, aceasta va spori efectul de relaxare, iar băile alternative calde şi reci la picioare vor activa circulaţia cu blândeţe. Nu uitaţi acasă şosetele groase!
1/2 zi. Atât vă este de ajuns pentru o mini-excursie. Faceţi o plimbare lungă, în pas întins, apoi trageţi-vă sufletul în atmosfera tihnită a unei cafenele. Dacă vremea e caldă, vă puteţi aşeza la sfârşit şi într-o grădină-restaurant.
1 zi. O zi întreagă fără obligaţii! Cel mai bine te poţi detaşa de rutina zilnică, atunci când părăseşti mediul obişnuit. Schimbaţi decorul, mergeţi în natură, faceţi o drumeţie - poate chiar în zăpadă, dacă e iarnă. Dar vă puteţi deconecta şi acasă, răsfăţându-vă cu o baie caldă, citind sau gătind felurile care vă plac în mod deosebit.
1 weekend. Timpul necesar pentru un scurt concediu. Dar, după ce aţi sosit la destinaţie, instalaţi-vă fără grabă şi nu vă lansaţi imediat în tot felul de activităţi pripite. Preferaţi, de pildă, o plimbare lungă pe faleză ori prin pădure.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
